Restricţiile şi presiunile internaţionale privind exporturile de arme către Israel, pe fondul conflictului în Gaza şi al acuzaţiilor de încălcări ale drepturilor internaţionale, fac subiectul unei analize publicate astazi de revista israeliana Calcalist.
Iată un rezumat sistematic al principalelor puncte:
• 1.Contextul embargoului de arme împotriva Israelului
• Marii aliaţi ai Israelului, inclusiv Franţa, Marea Britanie şi Italia, au impus restricţii la exporturile de arme către Israel.
• Germania, al doilea cel mai mare furnizor de arme, se confruntă cu presiuni interne şi internaţionale şi dezbate posibilitatea unor restricţii suplimentare.
• Statele Unite, principalul furnizor de arme, foloseşte exporturile de arme ca pârghie pentru a încerca să influenţeze politica Israelului, inclusiv cerând îmbunătăţirea accesului umanitar în Gaza.
• 2.Presiuni internaţionale şi legale
• Creşterea îngrijorării internaţionale privind respectarea dreptului internaţional de către Israel a determinat unele ţări să oprească vânzările de arme.
• Politicile naţionale şi internaţionale descurajează exportul de arme către ţări suspectate de comiterea de crime de război, pentru a evita complicitatea în posibile încălcări umanitare.
• Există riscul ca procesele juridice împotriva Israelului la Curtea Penală Internaţională de la Haga să afecteze şi furnizorii de arme, care pot fi văzuţi ca complici la abuzurile comise.
• 3.Presiuni americane şi intervenţia aliaţilor
• SUA au transmis un document în octombrie 2024 în care cer Israelului să îmbunătăţească ajutorul umanitar către Gaza şi să protejeze populaţia civilă. Neîndeplinirea acestor cerinţe ar putea aduce consecinţe asupra ajutorului militar.
• În plus, Marea Britanie, Franţa şi Italia au luat măsuri concrete, cum ar fi suspendarea licenţelor de export pentru companii locale care vând arme către Israel.
• 4.Dependenta Israelului de importurile de arme
• Israelul primeşte asistenţă majoritar din partea SUA, care finanţează aproximativ 70% din costurile de război ale Israelului, pe lângă pachetele de ajutor adiţionale aprobate recent.
• Germania este al doilea mare furnizor, asigurând componente critice, cum ar fi submarinele şi muniţia pentru tancuri, dar a redus recent furnizările din cauza dilemei legale privind dreptul internaţional.
• 5.Rolul şi reacţiile altor furnizori europeni
• Marea Britanie a suspendat exporturile legate de F16 şi alte echipamente, dar a continuat să furnizeze componente pentru F35.
• Franţa a cerut şi altor ţări europene să oprească exporturile de arme către Israel, pentru a influenţa situaţia din Gaza.
• Italia a suspendat acordurile semnate după 7 octombrie 2024, incluzând muniţie navală şi componente pentru arme.
• 6. Creşterea importurilor de arme din alte ţări
• Pe fondul embargoului, Israelul a căutat alţi furnizori, inclusiv Serbia şi India, care şi-au mărit exporturile de arme către Israel.
• Serbia a exportat muniţie în valoare de 23 milioane de euro către Israel, în timp ce India a livrat cantităţi mari de echipament de apărare, deşi datele nu sunt publice.
• 7.Impactul asupra relaţiilor internaţionale ale Israelului
• O deteriorare a relaţiilor internaţionale ale Israelului cu aliaţii occidentali este evidentă, fiind influenţată de retorica şi politicile interne ale guvernului israelian.
• Declaraţiile politice controversate ale liderilor israelieni au creat o imagine dublă, ceea ce a dus la pierderea credibilităţii Israelului în faţa aliaţilor.
Analiza subliniază riscul de izolare internaţională pentru Israel din cauza îngrijorărilor privind drepturile omului, precum şi încercările ţării de a găsi noi surse de armament în contextul unor sancţiuni şi presiuni crescânde.