ANALIZĂ S&P GLOBAL PENTRU TRIMESTRUL AL TREILEA Marile bănci germane şi elveţiene - creditorii cel mai puţin eficienţi din Europa

• Deutsche Bank a avut cel mai ridicat raport costuri/venituri în perioada iulie - septembrie 2021: 86,01% • Urmează, cu o rată ceva mai mică, Credit Suisse Group: 84,59%

Cele mai mari bănci din Germania şi Elveţia s-au aflat, în trimestrul al treilea din acest an, în fruntea clasamentului celor mai puţin eficiente instituţii creditoare din Europa, conform datelor S&P Global Market Intelligence.

Sursa citată arată că, dintr-un eşantion de 37 de bănci europene, Deutsche Bank AG din Germania a fost cea mai puţin eficientă, cu un raport costuri/venituri de 86,01%. Totuşi, raportul este mai mic cu 45 de puncte de bază faţă de cel de 86,46% consemnat în trimestrul al treilea din anul precedent. Creditorul german a informat că, în perioada analizată, cheltuielile sale de transformare au crescut la 583 de milioane de euro, de la 104 milioane de euro în anul anterior. Aceste costuri au avut ca destinaţie, printre altele, partea de software, ca urmare a unei migrări în cloud. Deutsche Bank vizează să atingă un raport costuri/venituri de 70% în 2022.

Credit Suisse Group AG din Elveţia s-a situat pe locul al doilea, cu un raport costuri/venituri care a crescut la 84,59%, de la 79,52% în anul precedent. Creditorul a suferit pierderi din împrumuturi de 144 de milioane de franci în urma scandalurilor legate de expunerea sa la Archegos Capital şi Greensill Capital (UK) Ltd. Banca a mai avut cheltuieli cu litigiile de 564 de milioane de franci, inclusiv 214 milioane de franci legate de scandalul "obligaţiuni pentru ton" din Mozambic. Amintim că Ndambi Guebuza, fiul fostului preşedinte al Mozambicului, Armando Guebuza, este acuzat de şantaj, delapidare şi spălare de bani, iar alte 18 persoane sunt judecate în scandalul "obligaţiuni pentru ton", care a dus la prăbuşirea economică a ţării, după ce trei companii au luat credite garantate de stat de 2,2 miliarde de dolari.

Commerzbank AG, a doua mare bancă germană, se află pe locul al treilea în clasamentul S&P Global Market Intelligence, cu o rată costuri/venituri de 79,16%, care a scăzut de la 85,58% anul trecut. Directorul financiar al Commerzbank, Bettina Orlopp, a declarat că banca a reuşit să-şi diminueze costurile cu aproximativ 5% în ritm anual, în ciuda investiţiilor suplimentare în digitalizare, IT, infrastructură şi funcţii de reglementare.

Pe locul al patrulea se situează UBS Group AG din Elveţia, cu o rată costuri/venituri ce a crescut la 75,96%, de la 74,14%, în pofida faptului că, în intervalul iulie-septembrie 2021, cheltuielile operaţionale ale băncii au scăzut cu 1%, la 6,26 miliarde de dolari.

După acestea mai urmează ABN Amro Bank NV din Olanda, cu o rată costuri/venituri de 75,03%, faţă de 69,80% în anul anterior; Banca Monte dei Paschi di Siena SpA din Italia - cu 73,16%, faţă de 72,48%; Bayerische Landesbank din Germania - cu 72,63%, faţă de 63%; Royal Bank of Scotland Group Plc din Marea Britanie - cu 70,01%, faţă de 76,81%; Standard Chartered Plc din Marea Britanie - cu 69,84%, faţă de 69,73%; Groupe BPCE din Franţa - cu 65,43%, faţă de 70,86%.

• Rusia şi ţările din nordul Europei au cele mai eficiente bănci

Conform S&P Global Market Intelligence, băncile ruseşti şi cele din nordul Europei se numără printre cele mai eficiente, după raportul costuri/venituri. Sberbank şi VTB Bank PJSC din Rusia au avut cele mai bune rate în trimestrul al treilea: 32,33%, respectiv 36,44%. Ambele instituţii financiare generează şi venituri din activităţi nebancare, cum sunt comerţul electronic şi serviciile de streaming.

Urmează DNB Bank ASA din Norvegia, cu o rată costuri/venituri de 40,02%, îmbunătăţită cu 419 puncte de bază faţă de anul anterior. După aceasta se clasează Nykredit A/S din Danemarca (cu 40,04%), Skandinaviska Enskilda Banken AB din Suedia (42,34%) şi Swedbank AB Suedia (42,48%).

• Noi preşedinţi la UBS şi Deutsche Bank, din 2022

Doi dintre giganţii bancari europeni şi-au ales liderii care îi vor ajuta să-şi traseze strategiile viitoare, aceştia urmând celor care au condus instituţiile într-un deceniu marcat de restructurare.

Luna trecută, UBS Group AG din Elveţia l-a numit pe fostul preşedinte al băncii de investiţii Morgan Stanley, Colm Kelleher, în funcţia de preşedinte, în locul lui Axel Weber. Kelleher îşi va prelua atribuţiile în 2022, conform Bloomberg.

Totodată, Deutsche Bank l-a propus pe Alexander Wynaendts, care are o îndelungată experienţă în sectorul asigurărilor din Olanda, în funcţia de preşedinte, în locul lui Paul Achleitner.

Weber şi Achleitner sunt aşteptaţi să demisioneze după ce au condus băncile într-o perioadă cu tulburări majore. Directorii executivi ai Deutsche Bank şi UBS, respectiv Christian Sewing şi Ralph Hamers, vor anunţa actualizări ale strategiilor lor la începutul anului viitor, stabilind o cale de creştere, în condiţiile în care pieţele aflate în plină expansiune şi posibila majorare a dobânzilor vor oferi un impuls major sectorului bancar.

Ambele bănci şi-au schimbat modelul de afaceri în ultimul deceniu, dar vor intra în faza următoare din puncte de plecare foarte diferite. UBS a revenit la un nivel solid de profitabilitate, iar acţiunile sale se tranzacţionează la egalitate cu valoarea lor contabilă - lucru extrem de rar întâlnit în rândul băncilor europene majore. Deutsche Bank, însă, abia a înregistrat primul său profit din ultimii şase ani, iar titlurile instituţiei financiare sunt tranzacţionate în continuare cu un discount de 60% faţă de valoarea lor contabilă.