Analiză SAXO: Cum au modelat alegerile din SUA performanţa pieţei în istoria modernă

Potrivit unui comunicat primit în redacţie, SAXO Bank a analizat dinamica alegerilor prezidentiale şi în ce măsură influenţează alegerile prezidenţiale pieţele de acţiuni şi/sau invers.

Răspunsul se pare că este undeva la mijloc.

Pentru studiu s-au analizat date incepand cu 1972, mai exact 13 alegeri prezidenţiale. Această perioadă urmează rupturii aşa-numitului sistem Bretton Woods în 1971, care a însemnat deconectarea dolarului american de aur, deoarece aceasta a schimbat fundamental dinamica pieţei. Totodata, treisprezece alegeri nu sunt suficiente pentru a stabili semnificaţia statistică, aşa că orice concluzie ar trebui luată cu un strop de reticenţă. În plus, este corect să punem la îndoială anii extraordinari, cum ar fi 1980, 1996 şi 2008, care desumflă sau umflă rezultatele, ceea ce întăreşte ideea că aceste concluzii trebuie privite, în cel mai bun caz, ca nişte sugestii.

"Prima întrebare la care ne-am propus să răspundem a fost dacă pieţele au performanţe diferite în anii electorali faţă de oricare alt an. S-ar putea crede în mod rezonabil că preşedintele în exerciţiu va face tot posibilul pentru a susţine economia să arate bine. La suprafaţă, această ipoteză pare într-adevăr adevărată, deoarece randamentul mediu pentru S&P500 în anii electorali are un randament mediu de 8,7%, comparativ cu 7,7% în alţi ani. Dar, ca întotdeauna, diavolul este în detalii. Pentru că, din cauza conceptelor matematice, nu este fezabil să luăm randamentul mediu al anilor electorali şi să îl comparăm cu alţi ani. Pentru a corecta acest lucru, îmbinăm aceşti 13 ani de date privind randamentul şi calculăm randamentul combinat combinat în aceşti ani electorali. Randamentul anualizat pentru anii electorali iese 7,8%, ceea ce este foarte apropiat de randamentul compus din anii non-electorali, ceea ce înseamnă că nu există nicio diferenţă semnificativă", se arată în comunicat.

La finalul studiului, concluzia este că nu au fost suficiente alegeri de la ruptura de Bretton Woods pentru indicii definitive. Cu toate că datele disponibile arată că nu există nicio diferenţă semnificativă în performanţa pieţei bursiere în anii electorali în comparaţie cu alţi ani, există o tendinţă ca partidul în exerciţiu să rămână la putere în anii cu o performanţă puternică a acţiunilor. Astfel, la un an după alegeri, pieţele s-au comportat mai bine cu un preşedinte democrat decât cu un republican în această perioadă de 13 runde electorale, deşi pare a fi denaturată de evenimente care nu au legătură cu politica de partid.