ANALIZĂ SEENEWS: "România nu va avea o recuperare totală a PIB-ului, în 2021"

Economia ţării noastre va fi printre cele care vor suferi cel mai mult consecinţele pandemiei de COVID-19, din întreaga regiune a Europei de Sud-Est (ESE), în principal din cauza ponderii mari a industriei grele şi a dependenţei ridicate de comerţul şi investiţiile internaţionale, se menţionează în raportul "Covid-19 şi SEE: Perspectivele iniţiale de combatere a crizei", realizat de SeeNews, în care se adaugă că PIB-ul ţării noastre nu va reveni complet la nivelul de anul trecut, în 2021.

Raportul, ce acoperă unsprezece economii din Europa de Sud-Est, evaluează perspectivele de a face faţă crizei provocată de Covid-19, atât pe plan sanitar cât şi economic, analizând unsprezece indicatori cheie: măsuri de izolare, măsuri economice, recuperarea PIB, riscul de expunere la datorii, producţie industrială, rating-uri de credit, risc sectorial, stimularea valorii adăugate brute, piaţa muncii, risc fiscal şi risc la export.

Citând atât FMI, cât şi Banca Mondială, raportul SeeNews menţionează că, ţara noastră nu are perspectiva redresării economice complete, cel puţin până în 2022, deoarece se confruntă cu o recesiune accentuată şi profundă.

"Acest fapt plasează România în grupul ţărilor ESE cu cea mai slabă prognoză a PIB pe termen mediu, împreună cu Slovenia, Croaţia şi Muntenegru", se arată în analiză.

Pe de altă parte, piaţa forţei de muncă din ţara noastră este una dintre cele mai bine poziţionate în toată regiunea Europei de Sud-Est, datorită ratei extrem de scăzute a şomajului înainte de debutul pandemiei Covid-19.

"Ca urmare a gradului mare de ocupare a forţei de muncă, impactul pandemiei va fi mai greu de acoperit în cifrele şomajului care, chiar dacă sunt unele dintre cele mai mici din ESE, până la finalul lui 2021 nu vor mai reveni la nivelul din 2019", se arată în raport.

Prognozele recente ale FMI sugerează că rata medie anuală a şomajului va urca la 10,1 % în acest an, de la 3,9% în 2019, iar apoi va coborî treptat la 6%, în 2021.

În ceea ce priveşte producţia industrială a ţării noastre, în document se menţionează că, cea mai mare parte a crizei a provenit din închiderea completă a industriei auto, unul dintre pilonii economiei româneşti.

"Recuperarea industriei depinde în mare măsură de când şi dacă lanţurile de aprovizionare la nivel global vor fi restabilite pe deplin, iar cererea europeană de bunuri industriale va atinge nivelul pre-pandemic, se arată în raport.

Sectoarele economiei identificate drept cele mai vulnerabile faţă de consecinţele pandemiei sunt producţia, construcţiile, comerţul, turismul şi transporturile, imobiliarele, precum şi artele şi divertisment, a căror contribuţie la totalul impozitelor corporative din 2018 a fost de 69,4% ceea ce situează ţara noastră în grupul economiilor cu performanţe medii din ESE, conform analizei SeeNews.

În ceea ce priveşte datoriile, nu se aşteaptă o deterioare semnificativă a situaţiei României, presupunând că cea mai grea perioadă a pandemiei nu se va extinde după 2020.

Raportul mai menţionează că, măsurile de susţinere a sistemului medical şi a economiei vor încărca bugetul, ceea ce se va reflecta în deficitul pentru 2020, care va începe ulterior să se reducă după ce cheltuielile legate de pandemie se vor termina.

Per ansamblu, în analiză se arată că, potrivit prognozelor, în prezent doar şapte din cele unsprezece ţări din Europa de Sud-Est vor putea readuce anul viitor nivelurile PIB-ului la cele din 2019, Albania fiind cea mai performantă economie din zonă.