ANALIZĂ XTB: Inflaţia din SUA creşte la cel mai rapid ritm din ultimele 6 luni

Inflaţia din SUA accelerează, ajungând la 3% anualizat în ianuarie, acesta fiind cel mai rapid ritm din ultima jumătate de an şi a patra accelerare lunară consecutivă, ceea ce se reflectă în preţurile din varii industrii-cheie, arată Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România, companie de investiţii pe bursele internaţionale.

Fără alimente şi energie, componenta de bază a inflaţiei a crescut cu 3,3%, indicând presiuni persistente, de care Rezerva Federală nu poate face abstracţie.

Arsenalul restricţiilor comerciale pe care le-ar putea implementa administraţia Trump, inclusiv taxele vamale impuse Chinei, cele amânate pentru vecinii de la nord şi sud ai SUA, cele pentru oţel şi aluminiu, dar şi planul pentru a impune un sistem reciproc de taxare a importurilor ar avea efecte în sensul accentuării presiunii pe preţuri. Cu alte cuvinte, spaţiul de manevră pentru a reduce dobânda ar deveni, astfel, foarte limitat.

Jerome Powell, preşedintele Fed, invitat la declaraţia bianuală în faţa Congresului, în faţa unui câmp imens de incertitudine referitor la ce se va implementa concret în plan comercial, a făcut tot posibilul pentru a semnaliza disiparea posibilităţii de scădere a dobânzilor, însă fără a speria pieţele.

"Suntem aproape, dar nu chiar acolo", a menţionat conducătorul Fed, referitor la mandatul pe partea de inflaţie, vorbind de păstrarea abordării restrictive pentru moment. După datele de inflaţie şi comentariile lui Powell, aşteptările de menţinere în lunile următoare a dobânzii Fed la 4,25-4,5% au crescut, potrivit probabilităţii estimate de CME.

Micul dejun a devenit mai scump

Scumpirea ouălor, efect al reducerii ofertei produse de izbucnirea gripei aviare, cu 15% doar în ianuarie este cea mai mare din ultimii peste 10 ani, subliniază Claudiu Cazacu.

Faţă de ianuarie 2024, saltul este de 53% la nivel naţional, dar chiar şi mai ridicat în unele regiuni. Preţul ouălor nu a fost doar un impuls al inflaţiei, ci a devenit şi un simbol al conjuncturii actuale a preţurilor. După un jaf de 100 000 de ouă organice în Pennsylvania şi alte furturi "inspirate" de aici, volumul accelerat de meme şi comentarii în reţelele sociale a amplificat sensibilitatea publică a subiectului.

Micul dejun american e acum mai scump, având în vedere şi preţul cafelei la maximelor istorice. Cafeaua arabica este cu 126% mai sus faţă de acum un an, afectată, printre altele, de criza din Brazilia. Creşterea marjei de tranzacţionare este un alt posibil factor care accentuează presiunea pe termen scurt, fenomen care s-ar putea vedea şi în cazul ouălor. Lunile următoare ar urma să aducă, se estimează, o temperare a preţului boabelor de cafea, odată cu noua recoltă din Brazilia, mai arată Claudiu Cazacu.

Inflaţia este posibilă şi în condiţiile unei economii americane puternice, văzută în creştere de 2,7% anul acesta. Pe de altă parte, în a doua economie a lumii, povestea este diferită. China se confruntă cu deflaţie, estimările fiind ca şi anul 2025 să arate un deflator al PIB-ului (diferenţa între cel nominal şi cel real) negativ, de -0,2%. Dacă se confirmă, ar fi o noutate după 1960.

Cu scăderi ale preţurilor la imobiliare, îngrijorări ale oamenilor care le setează comportamentul pe modul prudent, cu limitare a consumului şi, implicit, efecte în rândul companiilor şi sectorului imobiliar, China a întrezărit riscurile. În acest sens, a anunţat pachete de stimulare şi o abordare monetară relaxată încă de anul trecut.

Cu toate acestea, sectorul imobiliar are dificultăţi cu rădăcini adânci. Autorităţile din Shenzen au preluat controlul operaţional asupra Vanke, unul dintre marii dezvoltatori imobiliari rămaşi în picioare, pregătind un pachet de salvare financiară. Nivelul vânzărilor imobiliare, după suprafaţă, a coborât în 2024 pentru al treilea an consecutiv, ajungând la acelaşi nivel de acum 14 ani, mai punctează consultantul de strategie din cadrul XTB România.

Lumea nu se mai află în situaţia de după marea criză financiară, în care China a absorbit o parte din şocul de creştere la nivel global. O decuplare a SUA faţă de China şi o rescriere a lanţurilor logistice, în condiţiile unor taxe vamale în creştere şi a unei inflaţii americane care s-a oprit din scădere ar însemna un alt cost al capitalului şi noi surse de presiune pentru consumatori. Efectele ar fi distribuite, în proporţii diferite, în Europa şi în întreaga lume.