Fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente de la un an la altul şi acaparează un număr semnificativ de ţări, efectele asupra economiei fiind devastatoare, în special în statele care îşi bazează PIB-ul pe activitatea agricolă, arată Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România, companie de investiţii pe bursele internaţionale.
Cele mai fierbinţi două zile din istorie au fost înregistrate în luna iulie, iar 2024 este pe punctul de a deveni cel mai cald an din istorie. Valurile de căldură au fost mai frecvente, mai acute şi, în multe situaţii, au sosit mai devreme decât se anticipase, conform unui comunicat transmis redacţiei.
Potrivit unei noi analize a datelor meteorologice şi economice, fenomenele severe costă economia globală miliarde de dolari pe an, subliniind costurile reale ale schimbărilor climatice.
O creştere a numărului de zile marcate de căldură extremă şi secetă severă scade aproximativ 0,2% din PIB-ul unei ţări. De asemenea, schimbările climatice reduc numărul de zile cu temperaturi blânde, ceea ce, potrivit economiştilor, afectează şi activitatea economică într-o măsură similară celei menţionate anterior, explică analistul XTB România, potrivit comunicatului.
Deşi este un procent mic, efectul determinat de condiţiile meteorologice este mai mare decât cel calculat anterior de mulţi economişti, însă reprezintă un risc de miliarde de dolari pentru întreaga economie mondială.
Sezonul de vară din acest an din emisfera nordică a fost cel mai cald de la începutul înregistrărilor, conform raportului Serviciului de monitorizare a schimbărilor climatice al Uniunii Europene.
Cât de gravă este situaţia în lume?
Buletinul lunar al Serviciului Copernicus privind schimbările climatice (C3S) a precizat că perioada iunie-august 2024 a depăşit vara anului 2023, căldura excepţională crescând probabilitatea ca 2024 să devină cel mai cald an din istorie, explică Radu Puiu.
În întreaga lume, recordurile de temperatură au fost doborâte în această vară. Japonia a înregistrat cea mai călduroasă vară din istorie, după trei luni cu fenomene de "căldură extremă". De asemenea, unele părţi ale Chinei au înregistrat temperaturi caniculare record în luna august, în timp ce recordul Australiei pentru cea mai călduroasă zi de august a fost doborât, cu temperaturi descrise drept "uluitoare" pentru sezonul de iarnă din această ţară.
În Barcelona a fost înregistrată cea mai călduroasă zi la sfârşitul lunii iulie. În SUA, alertele de căldură au acoperit aproximativ jumătate din suprafaţa ţării la 1 august, a transmis Organizaţia Meteorologică Mondială. La rândul lor, Japonia, Grecia, Ungaria şi Croaţia s-au numărat printre ţările care au înregistrat cea mai caldă lună iulie din istorie.
Ţările cu economii agricole au evoluat mai slab decât cele cu economii industriale, ca răspuns la temperaturile ridicate şi la secetă. Din acest punct de vedere, statele din Africa se confruntă cu dificultăţi mai mari, o bună parte din PIB bazându-se pe extracţia de resurse naturale sau pe producţia de mărfuri (cacao, cafea), subliniază Radu Puiu.
În medie, ţările africane pierd 2-5 procente din produsul intern brut (PIB) şi multe dintre ele renunţă până la 9 procente din buget pentru a răspunde fenomenelor climatice extreme. În Africa subsahariană, costul adaptării este estimat la 30-50 de miliarde de dolari anual în următorul deceniu sau 2-3% din produsul intern brut al regiunii, conform raportului Organizaţiei Mondiale de Meteorologie "Starea climei în Africa 2023".
Inacţiunea ar putea să ne coste scump
Lumea se confruntă deja cu o creştere a frecvenţei şi intensităţii efectelor legate de climă. De exemplu, din 2015, conform bazei de date privind evenimentele de urgenţă, numărul dezastrelor naturale a crescut cu 15%, ceea ce, împreună cu gravitatea tot mai ridicată a fenomenelor, a cauzat o creştere de 205% a costurilor economice şi o creştere de 280% a victimelor umane.
Se preconizează că aceste cifre vor continua să crească pe măsură ce temperaturile globale vor creşte, provocând şi mai multe pierderi şi daune.
În ansamblu, costul net al inacţiunii se ridică la aproximativ 10-15% din PIB-ul global pierdut până în 2100. Între 1980 şi 2020, pierderile economice totale cauzate de fenomenele meteorologice şi climatice s-au ridicat la 450-520 de miliarde de euro în cele 32 de ţări membre ale Spaţiului Economic European (SEE). Doar o pondere între 25 şi 35% din aceste pierderi au fost asigurate, arată analistul XTB România.
Pe lângă diferenţele în ceea ce priveşte pierderile asigurate între diferitele tipuri de evenimente, există şi diferenţe mari între ţările membre ale SEE. Pe baza datelor CATDAT, ţările cu cele mai ridicate niveluri de pierderi economice asigurate ca procent din pierderile totale sunt Danemarca, Ţările de Jos şi Norvegia (48-56%), în timp ce Croaţia, Lituania şi România au cele mai scăzute valori (0,5-1,5%).
Pe baza datelor NatCatSERVICE, Belgia, Luxemburg şi Danemarca au cele mai mari procente de pierderi economice asigurate, în timp ce Lituania, România şi Cipru au cele mai mici, punctează Radu Puiu.
În plus, pierderile medii anuale cauzate de fenomene naturale pentru perioada 2005-2014 ca procente din PIB-ul mediu anual pentru acelaşi deceniu conform datelor NatCatSERVICE, Slovenia, Bulgaria şi România au cele mai mari ponderi (toate peste 0,35%), în timp ce Malta, Ţările de Jos şi Luxemburg au cele mai mici (toate sub 0,03%).