ANCA DRAGU: "Cred că situaţia economică a României, echilibrele macroeconomice nu justifică nevoia unui acord cu FMI"

Actualizare 11:15 Anca Dragu: "Există recomandarea experţilor FMI de a amâna introducerea de noi măsuri de relaxare fiscală"

Decizia autorităţilor de a ţine cont sau nu de recomandarea experţilor Fondului Monetar Internaţional privind amânarea introducerii de la 1 ianuarie 2017 a noilor măsuri de relaxare fiscală prevăzute în Codul Fiscal, printre care se află şi reducerea ''taxei pe stâlp", depinde de modul în care va arăta anul 2016 din punct de vedere al execuţiei bugetare şi al încasărilor, a declarat, vineri seară, ministrul Finanţelor Publice, Anca Dragu, la Realitatea TV.

Întrebată ce se va întâmpla cu taxa pe construcţii speciale, Anca Dragu a spus că reducerea acesteia este prevăzută în Codul Fiscal începând cu 1 ianuarie 2017, însă a admis că există o recomandare a experţilor FMI de a amâna noi măsuri de relaxare fiscală pentru ca România să revină la procesul de consolidare fiscală.

"În Codul Fiscal este prevăzută reducerea acestei taxe (pe stâlp - n. r.) începând cu 1 ianuarie 2017. Există recomandarea experţilor FMI de a amâna introducerea unor noi măsuri de relaxare fiscală tocmai pentru a putea face faţă altor cheltuieli şi pentru a continua, de fapt de a reveni, la procesul de consolidare fiscală. Trebuie să vedem cum arată 2016 din punct de vedere al execuţiei bugetare şi, de asemenea, al încasărilor", a spus ministrul.

Anca Dragu a precizat că, în baza faptului că România este stat membru al FMI, are consultări anuale cu experţii acestei instituţii cu privire la situaţia economică proprie.

"România este ţară membră a FMI şi, în baza acestui fapt, avem consultări anuale în baza art. 4 din statutul instituţiei, deci avem consultări anuale cu privire la situaţia economică a ţării. În februarie s-a aflat la Bucureşti o misiune a FMI care exact acest scop a avut, de a conduce consultări în cadrul articolului IV", a subliniat Dragu.

Potrivit sursei citate, încasările bugetare în primul trimestru al anului în curs sunt cu 6% mai mari decât programul aferent acestei perioade, iar încasările din TVA au crescut cu aproape 10%, potrivit datelor preliminare.

"Astăzi avem datele preliminare pentru primele trei luni ale anului. Avem încasări cu 6% mai mult decât programul pentru trimestrul I. Deci, la acest moment, încasările arată destul de bine", a spus Anca Dragu.

În ceea ce priveşte încasările din TVA, şeful de la Finanţe a afirmat că acestea sunt mai mari în primul trimestru din 2016 cu aproape 10% comparativ cu programarea, însă, raportat la perioada similară din 2015, se înregistrează o reducere în termeni nominali de 10-15%, pe fondul scăderii cotei de TVA.

"La zi, faţă de cifrele programate pentru primul trimestru din 2016, avem o creştere de aproape 10%. Deci, faţă de program. Faţă de trimestrul I 2015, avem într-adevăr o reducere în termeni nominali de 10-15%, dar aceasta este urmarea firească a reducerii cotei de TVA", a precizat Anca Dragu.

Cu toate acestea, ministrul Finanţelor a spus că în viitor se aşteaptă la efecte pozitive ale reducerii cotei de TVA, subliniind că la întocmirea bugetului pe 2016 s-a avut în vedere o "abordare prudentă".

"Ne aşteptăm la efecte pozitive a reducerii TVA, efecte pozitive din reforma ANAF. De asemenea, avem această colectare mai bună chiar în condiţiile unei inflaţii negative - asta nu ajută procesul de colectare - şi în condiţiile unor creşteri a sumelor rambursate din TVA. Atunci când am întocmit bugetul pe 2016 nu am luat în calcul efecte extraordinare tocmai pentru... E normal să ai o abordare prudentă şi, practic, să nu vinzi pielea ursului din pădure atunci când întocmeşti bugetul şi angajezi cheltuieli pentru un an întreg", a menţionat ea.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) recomandă României reducerea deficitului bugetar, pe cash, la 2,5% din PIB în acest an, la 2% în 2017 şi la 1,5% în 2018 şi atrage atenţia că, pentru atingerea acestor obiective, în special pentru anul viitor, ar trebui amânate măsurile de relaxare fiscală ce ar urma să intre în vigoare în 2017.

"Pentru 2017, misiunea recomandă un deficit de 2% din PIB. Amânarea următoarei reduceri a TVA şi a celorlalte facilităţi prevăzute în Codul Fiscal să intre în vigoare anul viitor ar genera o reducere a deficitului de 0,75 puncte din PIB", a declarat, luni, şeful misiunii FMI în România, Reza Baqir, în conferinţa de prezentare a concluziilor misiunii FMI la Bucureşti, desfăşurată în perioada 2 - 14 martie.

Pentru anul acesta, recomandarea FMI de deficit bugetar, pe cash, este de 2,5% din PIB, iar pentru 2018 de 1,5% din PIB.

(I.D.)

----

Situaţia economică a României, fundamentele economice, echilibrele macroeconomice nu justifică nevoia încheierii unui nou acord cu Fondul Monetar Internaţional, a declarat, vineri seară, ministrul Finanţelor Publice, Anca Dragu.

"Eu cred că în acest moment situaţia economică a României, fundamentele economice, echilibrele macroeconomice nu justifică nevoia unui acord cu FMI. De altfel, acum un an, România a fost inclusă de Comisia Europeană pe lista ţărilor cu dezechilibre macroeconomice. În 24 februarie 2016, Comisia a decis că România nu mai are dezechilibre macroeconomice. Deci, nu există o situaţie economică care să reclame necesitatea unui acord economic şi de finanţare cu instituţiile financiare internaţionale", a afirmat Anca Dragu, la Realitatea TV, potrivit Agerpres.

Ministrul a precizat că nici Comisia Europeană nu solicită acest lucru, însă a atras atenţia asupra regulilor de guvernanţă economică pe care România trebuie să le respecte, ca stat membru al Uniunii Europene.

"Nici Comisia Europeană nu ne cere asta, absolut. Dar şi cu Comisia Europeană avem relaţiile specifice oricărui stat membru. Sunt o serie de reguli de guvernanţă economică pe care România trebuie să le respecte şi, aici, cea mai simplă şi cea mai cunoscută regulă de guvernanţă este, conform Pactului de Stabilitate şi Creştere, cea prin care o ţară membră nu poate avea un deficit bugetar de peste 3% din PIB", a subliniat Dragu.

Întrebată dacă, în opinia sa, măsura austerităţii este una corectă într-o perioadă de criză economică, Anca Dragu a răspuns: "Situaţia economică a unui stat trebuie să ţină cont de obiectivele de dezvoltare pe termen mediu şi lung".

"De aceea, pe termen mediu şi lung, într-un ciclu economic, un stat trebuie să aibă un sold al bugetului real consolidat cât mai aproape de zero. Practic, să ne permită, astfel, ca în perioadele de creştere economică să avem un deficit bugetar mai scăzut, iar în perioadele de recesiune statul să poată interveni în economie să suplinească reducerea de cerere din partea sectorului privat cu cerere din partea sectorului public. În momentul în care politicile economice sunt prociclice, practic în perioadele de boom economic avem stimulare şi din partea statului, continuarea politicii economice este din păcate una tot prociclică, pentru că trebuie să recurgem la ajustări fiscale, la ajustări bugetare în perioadele cele mai dificile, cele de depresie economică. Dar situaţia dificilă economică se reflectă în primul rând în preţul împrumutului pentru o ţară. O ţară care îşi administrează în mod nejudicios resursele este penalizată de piaţă - nu trebuie să vină FMI sau Comisia Europeană - prin faptul că piaţa doreşte dobânzi mai mari la împrumuturile pe care ţara trebuie să le facă pentru a acoperi acele deficite bugetare", a explicat ministrul.

În ceea ce priveşte izbucnirea unei noi crize economice mondiale, Anca Dragu a admis că există factori de risc, însă a spus că nu crede că se va întâmpla acest lucru.

"Există factori de risc. Într-adevăr, la un scenariu macroeconomic global o reducere a gradului ritmului de creştere economică în China cu siguranţă că afectează statele UE şi în general economiile emergente. Există, desigur, riscuri legate de fluctuaţii ale preţurilor la produsele materiilor prime şi există şi risc din fluctuaţiile sau volatilitatea pe preţul petrolului. O creştere exagerată sau rapidă nu ar fi benefică pentru scenariul macroeconomic global. Dar eu zic în acest moment că scenariile acestea de risc sunt relativ limitate", a menţionat Dragu.

Potrivit acesteia, România ar putea face faţă unei noi crize.

"Eu nu cred într-o nouă criză economică, dar, dacă discutăm ca şi economişti de un scenariu de risc, de risc ridicat, cred că în România economia s-a pus pe picioare, economia funcţionează şi vedem că industria funcţionează în limite bune, consumul a fost reluat...", a spus ea.

Şeful de la Finanţe a respins afirmaţia potrivit căreia exporturile României scad şi a subliniat că nivelul de trai în România a crescut, faţă de acum câţiva ani.

"Exporturile nu aş putea spune că au scăzut. Ceea ce vedem pentru sfârşitul lui 2015 şi începutul lui 2016 este un ritm mai accelerat de creştere a importurilor, un ritm superior de creştere la importuri faţă de ritmul de creştere la exporturi. România este una dintre ţările lider în UE în ceea ce priveşte cota de piaţă de export şi, practic, creşterea cotei de piaţă de export. Cred că suntem pe locul 2 sau 3 în UE. La nivelul de trai, este adevărat, dar pornim de la o diferenţă foarte mare. Să nu uităm că România acum câţiva ani avea un PIB per capita undeva la 40% din media UE, acum suntem undeva la 56%", a replicat ministrul.

Şi în privinţa pieţei interne Anca Dragu s-a arătat optimistă, afirmând că aceasta există, la fel şi producţia internă.

"Da, cu siguranţă (avem piaţă internă - n. r.) şi producţia internă a României există şi vedem parcuri industriale care se dezvoltă pe zi ce trece. Avem un vicepremier responsabil de economie şi este foarte activ. Toată ziua este în relaţie cu mediul de afaceri şi ne aduce tot felul de informaţii pozitive despre reacţia mediului de afaceri şi despre aceste investiţii în economia reală", a precizat ministrul Anca Dragu.