ANCOM trebuie să rămână autoritate de reglementări, nu colector de bani pentru bugetul statului

Joi, 1 iulie 2021, ANCOM lansa în consultare publică documentaţia pentru alocarea spectrului radio disponibil în benzile de 800 MHz, 2600 MHz şi 3400 - 3600 MHz (https://www.ancom.ro/ancom-propune-alocarea-spectrului-radio-disponibil-n-benzile-de-800-mhz-2600-mhz-537i-3400-3600-mhz-_6360).

Nu este vorba de mult amânata licitaţie 5G, prin care ar trebui să se aloce spectru în benzi noi de frecvenţe 5G (700MHz, 3,xGHz), ci de vânzarea spectrului rămas de la alocările anterioare (licitaţia 4G, ...).

De ce nu avem încă licitaţie 5G? Pentru că încă nu s-a transpus în plan local Codul European al Comunicaţiilor Electronice.

Câteva constatări în urma analizei documentaţiei licitaţiei:

• - Lipseşte stimularea roamingul naţional

Nu am gasit în documentaţie măsuri pentru stimularea roamingului naţional (reducerea valorii scrisorii de garanţie bancară), care se regăseau în documentaţia licitaţiei 4G din 2012 şi care ar putea uşura intrarea unui nou operator, Radiocom, de exemplu, mai ales dacă ne pregătim de dispariţia fostului Cosmote Romania, ce ar urma după achiziţia fostului RomTelecom de către Orange Romania.

• - Deţineri maxime de spectru cam mari

Deţinerile maxime de spectru pentru benzile oferite sunt cam mari şi par o pregătire pentru o piaţă cu trei operatori, nu patru cât avem astăzi. De exemplu, deţinerea maximă de spectru în benzile sub 1GHz la viitoarea alocare a benzii de frecvenţe de 700MHz prin licitaţia 5G este prea mare - 2x30 MHz -, permiţând doar trei operatori. Se au în vedere oare doar trei operatori pentru piaţa noastră? Se are în vedere dispariţia fostului Cosmote Romania? Normal, ar fi o deţinere de maximun 2x25 MHz, care ar permite unui al patrulea operator să achiziţioneze spectru la un preţ rezonabil.

• - Cine ar putea participa

Prin modul cum este planificată licitaţia, marii operatori Orange, Vodafone nu pot participa la licitaţia pentru spectrul din banda de 800MHz dacă un alt operator o va face, deoarece deţinerile de spectru ale acestora în benzile sub 1GHz sunt de 2x20MHz. Ar putea, deci, participa fostul Cosmote (oare va participa?), RCS&RDS şi Radiocom, dacă ministrul şi conducerea companiei se hotărăsc să facă ceva pentru operator pentru a-i schimba soarta.

Pentru banda 3,4-3,8GHz nu sunt probleme deosebite, deţinerea maximă de 150MHz nu se regăseşte la niciunul dintre potenţialii competitori, astfel că RCS&RDS poate achiziţiona spectru pentru a nu subînchiria de la Radiocom.

Dacă condiţiile (preţuri de pornire, plata taxelor...) vor fi adecvate contextului actual, atunci ar fi de aşteptat participarea tuturor operatorilor, un semn de întrebare fiind la fostul Cosmote.

• - Obligaţii de acoperire

Date fiind condiţiile inadecvate contextului actual (preţuri de pornire mari, plata taxei, legea 5G...), nu ar trebui să existe obligaţii de acoperire, ci recompense pentru asumarea unor acoperiri: reduceri (%) din valoare la anumite acoperiri, după modelul NKOM (https://www.commsupdate.com/articles/2021/06/10/nkom-finalises-terms-for-upcoming-5g-spectrum-auction/).

Ca atare, procedura descrisă la cap. 4.1.1 din Caietul de sarcini ar trebui să aibă încă o fază, a treia, în care să li se ofere participanţilor posibilitatea de a-şi asuma obligaţii de acoperire voluntară (din Anexa 1) în schimbul reducerii taxelor de licenţiere.

• - Preţuri de pornire cam mari

1. Fiind vorba de spectru rămas de la licitaţii mai vechi, ar trebui ca preţul de pornire să fie la acelaşi nivel (proporţional cu numărul de ani), pentru ca operatorii care cumpără acum să nu fie dezavantajaţi sau avantajaţi competitiv faţă de cei care au cumpărat acum câţiva ani. De exemplu, preţul de pornire pentru blocul de 2x5 MHz din banda de 800MHz oferit acum pentru 7 ani şi 3 luni (1 ianuar 2022 - 5 aprilie 2029) a fost stabilit la 22 milioane euro; la licitaţia din 2012 acelaşi bloc fiind oferit pentru o perioadă de 15 ani la 35 milioane euro. După acest criteriu, ar rezulta un preţ de pornire de 35 x 7,25/15= 16,9 milioane euro, şi nu 22 milioane euro, valoare cam mare în contextul actual.

2. Indicatorul euro/MHz/locuitor/an analizat în Nota de fundamentare, începând cu pagina 8, nu ia în considerare diferenţe economice dintre ţările analizate - PIB/locuitor sau utilizatori şi venit mediu/utilizator. Astfel, în tabelul de la pag. 8, ultima coloană prezintă valori pentru indicatorul euro/MHz/locuitor/an pentru diferite ţări şi diferite alocări de spectru care sunt dificil de comparat ţinând seama de faptul că indicatorii macroeconomici (PIB/locuitor, venit mediu/utilizator, salariu mediu net) sunt diferite în ţările considerate. Un bloc de 2x5MHz va produce (prin reţeaua realizată) venituri mai mari în ţări cu PIB/locuitor, venit mediu/utilizator, salariu mediu mai mare decât în ţări cu valori mai mici şi din acest motiv licenţele costă mai mult în acele ţările cu putere de cumpărare mai mare şi trebuie ţinut seama de aceasta. De exemplu, în cazul Italiei, vânzarea în 2011 a 60 MHz pentru 17 ani în banda de 800MHz a adus 2962 milioane euro rezultând 0,0489 euro/MHz/an/locuitor. În România, la licitaţia din 2012 s-au obţinut 175 milioane euro pentru 50MHz şi 15 ani, explicaţia trebuind căutată în veniturile mai mici pe care aceste frecvenţe le pot genera în România, ţară cu salariu mediu mult mai mic decât Italia. Pentru a le transpune în plan local (românesc), trebuie să ţinem seama de indicatorii economici (PIB/locuitor, venit/SIM) ai României şi ai ţărilor din tabel. Pentru simplificare vom lua în considerare PIBul ţărilor considerate: Italia a avut, în 2011, un PIB de 27030 euro/locuitor, iar România 6350 euro/locuitor (https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/sdg_08_10/default/table?lang=en).

Ca atare, indicatorul transpus la România ar trebui să aibă valoarea 0,0489 *6350/27030 = 0,0113 euro/MHz/an/locuitor. Cam mare diferenţa, pentru că şi indicatorii macroeconomici sunt diferiţi! Pentru corectitudine ar trebui ca la tabelul respectiv să mai fie adaugată incă o coloană care să prezinte valorile transpuse pentru România, valori afectate cu raportul PIBurilor sau al veniturior medii/SIM. Raţionamentul este valabil pentru orice bandă de frecvenţe şi, ca atare, noua coloană ar trebui să apară în toate tabelele, iar analizele, consideraţiile şi concluziile ar trebui făcute, trase folosind aceste valori transpuse în plan local din noua coloană.

Prin urmare, valoarea de 0,0156 euro/MHz/an/locuitor propusă de ANCOM pentru banda de 800 MHz pare cam mare. Ţinând seama de faptul că România are unul dintre cele mai mici PIB-uri din Europa, probabil că o valoare sub 0,01 euro/MHz/an/locuitor ar fi mai adecvată, rezultând pentru blocul de 2x5MHz un preţ de pornire sub 15 milioane euro. O analiză detaliată pentru toate ţările din tabel va putea furniza o valoare mai precisă.

Raţionamentul trebuie aplicat şi la celelate benzi de frecvenţe oferite spre vânzare, 2,6GHz şi 3,4-3,6GHz pentru a determina valori corecte şi adecvate României de astăzi.

3. Contextul actual este mult mai complicat, a se citi nefavorabil operatorilor, decât cel din 2012. Acum avem legea 5G, care interzice fabricanţii chinezi de la furnizarea de echipament de telecomunicaţii, inclusiv 5G, şi cere scoaterea echipamentului acestora deja instalat. Scăderea competiţiei pe piaţa funizării de echipament (rămân doar Ericsson, Nokia...), cheltuielile cu înlocuirea echipamentului vor duce la costuri, investiţii mai mari, livrare echipament mai greoaie, tarife mai mari, adopţia greoaie a serviciilor, într-o piaţă sensibilă la preţ dintr-o economie în dezvoltare. În aceste condiţii, entuziasmul operatorilor în achiziţionarea de spectru va cam scădea, iar pentru a păstra interesul condiţiile de acordare a frecvenţelor (preţuri de pornire, plata taxă etc.) ar trebui să fie adecvate contextului.

• - Plata taxelor de licenţă în 15 zile ca pe vremea lui Vâlcov?

Anunţul ANCOM m-a şocat, amintindu-mi de vremurile pe care le credeam apuse, în care persoane nepricepute, politicieni, se amestecau în telecomunicaţii: plata taxelor de licentă în termen de 15 zile, nu ani? Termenul de 15 zile a rămas de pe vremea "eminenţei cenuşii" a PSD, Darius Vâlcov, care, prin OUG114/2018, voia 1 miliard de euro din licitaţia 5G şi alte euro2 miliarde din frecvenţele 3G. Din tensiunile create atunci s-au pierdut 6 luni, timp suficient pentru ca licitaţia 5G să nu mai aibă loc în anul 2019, intervenind între timp memoramdumul Romania-SUA. În acest an 2021, după ce guvernul interzice fabricantii chinezi (costuri investiţionale mai mari) prin legea 5G, acum îi mai şi obligă pe operatori nu să investească în reţele, ci în ...guvern, plătind taxele în 15 zile!

Amintesc celor care poate nu ştiu: scopul licitaţiilor de frecvenţe este de a construi reţele de telecomunicaţii performante şi nu de a alimenta bugetul statului. Ca atare, un termen de plată egal cu durata licenţei ar fi rezonabil. Şapte ani în cazul benzii de 800MHz.

Se pare că spiritul lui Darius Vâlcov încă mai bântuie prin guvern. Cine o fi noul "Vâlcov"? Ministrul Cercetării? Ministrul Finanţelor? Primul ministru? Probabil ministrul Finanţelor, de vreme ce a fost demis!

Trebuie să amintim guvernanţilor că ANCOM are rolul de a stimula dezvoltarea de reţele de telecomunicaţii adecvate timpului (acoperire, viteza etc.), competitia, şi nu de a strânge bani pentru bugetul statului. Iar condiţiile oferite prin documentaţia licitaţiei (preţuri de pornire, plata taxelor, acoperire...) nu duc la stimularea dezvoltării de reţele performante.

Sumele în joc nu sunt mari - 73 milioane euro -, este vorba de un principiu, al independenţei autorităţii, pentru eficienţa activităţii ei.

Text preluat de pe https://nicolaeoaca.blogspot.com/