Andrea Chiş, fost membru CSM: "Justiţia - acaparată de o mână de judecători şi procurori de rang înalt"

Sistemul judiciar din ţara noastră a devenit, în decurs de câţiva ani, o structură de tip piramidal, ce poate fi controlată de cei aflaţi în vârf, adică de o mână de judecători şi procurori, în mâinile cărora se află cariera fiecărui magistrat din România, susţine Andrea-Anamaria Chiş, fost judecător şi fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, în studiul "Folosirea (in)adecvată a puterii în sistemul judiciar din România" publicat în revista Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale "Ion I.C Brătianu" al Academiei Române.

Andrea-Annamaria Chiş precizează, în studiul citat: "În România, au fost create şi implementate scenarii pe termen scurt, mediu şi lung de reconfigurare a sistemului judiciar într-o structură piramidală, care să permită controlul absolut asupra carierei fiecărui judecător şi procuror, control care poate fi utilizat pentru a promova anumite persoane în defavoarea altora sau pentru a sancţiona anumite persoane şi pe altele nu, pentru comportamente similare, în funcţie de felul în care răspund sau nu la comenzi, atunci când este cazul. Aceasta se poate realiza doar cu complicitatea unui cal troian, conţinând în măruntaiele sale judecători şi procurori de rang înalt, cei care cunosc cel mai bine vulnerabilităţile, punctele slabe ale sistemului, unghiurile moarte pentru politicieni, puncte care, odată lovite, pot duce la căderea întregului edificiu al independenţei justiţiei, în toate componentele sale".

Fosta membră a CSM susţine că în ultimul deceniu, echilibrul dintre puteri a fost zdruncinat şi că, din anul 2017, asistăm la un atac sistematic asupra independenţei sistemului judiciar în toate componentele sale, de la independenţa judecătorului şi a procurorului individual, la cea a instanţelor şi a parchetelor. Doamna Chiş afirmă că

garanţiile legale (inclusiv cele constituţionale) sunt insuficiente pentru a proteja independenţa justiţiei, felul în care legea e aplicată fiind indicatorul real al modului în care ea asigură independenţa judecătorului individual şi a instanţelor.

Fostul magistrat se referă şi la diferenţele existente între societate şi judecători cu privire la percepţia asupra indenpendenţei justiţiei.

Andrea-Annamaria Chiş precizează: "În Raportul Reţelei Europene a Consiliilor Judiciare (RECJ) privind independenţa, responsabilitatea şi calitatea activităţii judecătorilor şi a instanţelor pentru perioada 2019-2020, independenţa percepută de societate era de 55%, cea percepută de justiţiabili (utilizatorii serviciilor instanţelor) era de 30%, de avocaţi -

puţin peste 60% şi de judecători de 79%. Aşa cum rezultă din rapoartele pe anii următori, respectiv 2021-2022 şi 2022-2023, România nu a mai participat ulterior la sondajul privind percepţia judecătorilor asupra propriei independenţe, şi aceasta din cauza deciziei luate de CSM, care era şi este membru al RECJ".

• Andrea Chiş: "Noile legi ale justiţiei contribuie la consolidarea structurii piramidale deja existente în sistem"

Magistratul mai arată că cele trei noi legi ale justiţiei care au intrat în vigoare în 16 decembrie 2022 repară doar o parte din răul făcut de modificările legislative din perioada 2017-2019.

Fostul membru al CSM susţine: "Spunem o parte, pentru că, pe de o parte, conţin încă o serie de prevederi cu consecinţe toxice pentru sistemul judiciar, mărind competenţele Secţiei pentru judecători şi întărind rolul preşedinţilor instanţelor, în special al celor de la curţile de apel, contribuind la consolidarea structurii piramidale deja existente. Pe de altă parte, unele dintre numirile făcute sub imperiul vechilor legi au rămas, ele continuându-şi efectele dăunătoare, în special în ceea ce priveşte cele din cadrul Inspecţiei Judiciare".

Andrea-Annamaria Chiş mai reţine faptul că "ultimele legi ale justiţiei au fost adoptate în pripă, fără o largă consultare a instanţelor, avizul CSM solicitându-se în perioada vacanţei judecătoreşti", deoarece decidenţii politici au motivat că rectificarea respectivelor acte normative este necesară pentru ridicarea MCV, ceea ce s-a şi întâmplat în 15 septembrie 2023, când Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene a declarat că instituţia de la Bruxelles renunţă la MCV pentru România şi Bulgaria.

Magistratul mai critică lipsa dezbaterilor publice în actualul CSM, spre deosebire de efervescenţa discuţiilor contradictorii din vechea componenţă a instituţiei: "În noul Consiliu este linişte, aşa cum rezultă din faptul că dezbaterile publice sunt aproape inexistente şi durata şedinţelor (partea publică, ceea ce se vede) este insignifiantă".

• Delegări şi detaşări suspecte în dosare penale intens mediatizate

O altă nemulţumire a doamnei Andrea Chiş este legată de promovarea şi delegarea unor judecători cu funcţii de conducere de la curţile de apel, în special de la Curtea de Apel Bucureşti, unde mai mulţi magistraţi au făcut parte din CSM şi s-au suspendat din funcţia deţinută la instanţă, ceea ce a creat probleme în soluţionarea unor dosare.

Andrea Chiş arată: "În cazul judecătorilor penalişti, în special al celor de la curţile de apel care judecă apeluri în cauze de mare corupţie, pronunţând hotărâri definitive, detaşarea în CSM poate să însemne reluarea probaţiunii, ceea ce poate conduce la prescripţia răspunderii penale. Cu atât mai greu este de înţeles cum un judecător numit de Secţia pentru judecători a CSM în funcţia de preşedinte al Secţiei a II-a penale a CAB (n.red. - Curtea de Apel Bucureşti) la data de 6 aprilie 2023, pentru un mandat de trei ani, a putut fi detaşat la CSM la un interval de o lună, în 18 mai 2023, pe o perioadă de trei ani, adică cât toată durata mandatului, în locul său fiind delegat un alt judecător pe o perioadă de şase luni, delegare care va fi prelungită până la terminarea perioadei detaşării în CSM. Acest judecător delegat pe funcţie de conducere are, la rândul său, o vechime foarte mică la această instanţă, fiind doar delegat în funcţie de execuţie (nici măcar transferat), printr-o decizie a preşedintelui curţii de apel. Astfel de decizii sunt, oare, în interesul instanţei sau al dosarelor în care va fi înlocuit judecătorul detaşat? Întrebarea este, desigur, retorică. Este greu de explicat şi soluţia delegării unor preşedinţi sau vicepreşedinţi ai unor instanţe pe funcţii de execuţie la instanţa ierarhic superioară, mai cu seamă dacă este urmată de soluţionarea unor dosare cu impact mediatic".

De aceea, în finalul studiului său, fosta membră a CSM se întreabă dacă

scenariul de subordonare a justiţiei este un deziderat care a devenit realitate, în condiţiile în care "o mână de oameni ţine în mână un sistem întreg", în care are loc o nouă "rotaţie a cadrelor" şi în care plecările din sistem se pare că sunt urmările unui plan bine pus la punct.