ANDREI POP, SECRETAR COMISIA BUGET, FINANŢE-BĂNCI DIN CAMERA DEPUTAŢILOR: "Criterii de selecţie neclare pentru companiile care vor fi «salvate» prin co-participarea la Fondul Român de Investiţii"

Cele două mecanisme financiare pe care doreşte să le înfiinţeze guvernul Orban - Fondul Român de Investiţii şi Banca Naţională de Dezvoltare - pot fi un contributor important pentru dezvoltarea economică, susţine deputatul social-democrat Andrei Pop, secretar al Comisiei de buget, finanţe-bănci din Camera Deputaţilor.

Cu toate acestea, deputatul susţine că până la acest moment, analizând aplicarea programului IMM Invest, credibilitatea Guvernului se rezumă în a vinde "produse" pe hârtie, idei bune, dar implementate prost şi greoi cu efect întârziat în economia reală.

Andrei Pop ne-a spus: "Trebuie să recunoaştem că ideea unui fond suveran şi a unei bănci de dezvoltare au fost proiecte ale programului de guvernare PSD din 2016. Ne amintim la acel moment discursul politicianist extrem de virulent al actualei puteri despre înfiinţarea unor astfel de instituţii care ar fi avut un efect benefic pentru economia românească. Dacă sunt sau nu modele copiate, cred că este uşor de dedus. Să sperăm că măcar guvernanţii vor reuşi să nu le copieze prost. Dacă facem o comparaţie cu FSDI, varianta propusă de PSD, acesta avea un capital social de 19 miliarde lei, adica aproape 4 miliarde euro, din care 9 miliarde lei erau bani vărsaţi de la buget, bani obţinuţi din privatizările până la acel moment şi 10,11 miliarde lei era valoarea acţiunilor pe care statul român le deţinea la cele 28 companii. Spre comparaţie, FRI va fi capitalizat iniţial cu 300 milioane euro. Suma necesară pentru finanţarea economiei reale este mult mai mare, iar 300 milioane euro este o sumă mult prea mică, mai ales că nu este foarte clar care vor fi criteriile de selecţie pentru companiile care vor fi "salvate" prin co-participare".

Deputatul social-democrat s-a referit şi la posibilitatea prevăzută de liberali, ca Fondul Român de Investiţii să poată fi cotat la bursă.

"Când apare un astfel de partener în structura de acţionarat a unei companii este firesc să te gândeşti şi la paşii următori de expansiune, dar şi de exit, dar numai în anumite condiţii. Sper ca scopul acestui fond care are trăsături specifice să aibe condiţii de conservare şi maturizare a capitalului autohton. Vedem că la nivelul statelor Uniunii Europene există un curent accentuat de protecţionism şi nu este nimic anormal ca statul român să aibă acelaşi comportament în această perioadâ când riscurile de vulnerabilitate sunt accentuate", a precizat Andrei Pop.

Domnia sa consideră că, în acest moment, cu privire la activitatea şi gestiunea viitorului fond, nu avem prea multe informaţii la care să ne raportăm, dar că există un model asemănător de mecanism, ca fond pentru infuzie de capital, în Lituania, în sumă de 1 miliard euro.

"Important este cum şi ce va urmări partea de due diligence, dar pentru asta avem nevoie şi de o analiză multi-sectorială pentru identificarea companiilor cu perspective, cu capacitate de finanţare sau nu sub umbrela tipurilor de investiţii următoare la nivel european şi naţional. Şi sigur este important ca structura fondului să fie modelată pe un model corporatist şi la rândul său să fie un obiectiv pentru companiile cu capital autohton, să facă o tranziţie către corporatizarea acestora", a menţionat Andrei Pop.

În privinţa Băncii Naţionale de Dezvoltare, deputatul consideră că suma de un miliard lei ce reprezintă capitalizarea iniţială a viitoarei instituţii bancare este insuficientă.

Andrei Pop susţine: "În România asistăm la o anomalie a finanţării, pentru că, în conformitate cu standardele Autorităţii Bancare Europene, avem un sistem bancar solid şi profitabil, cu mult peste media europeană, dar nu există un apetit pentu finanţarea economiei reale, pentru că randamentele titlurilor de stat sunt mai atractive pentru sistemul bancar. Dacă luăm în considerare şi structura creditelor comerciale avem imaginea clară că necesarul de finanţare al companiilor este cu mult mult mai mare. Rămâne să vedem cum va funcţiona BND după ce va deveni realitate. Deocamdată nu este decât un proiect pe hârtie".

Referitor la ajutorul de stat acordat prin capitalizare viitoarei bănci de stat, domnul Pop ne-a precizat că actualul Cadru Temporar adoptat de Comisia Europeană a flexibilizat condiţiile de structură ale ajutoarelor de stat şi presupune că principalele condiţii fac în mare parte referire la instrumentele de îndatorare şi măsuri de recapitalizare.

Domnia sa consideră că prevederile privind numărul de angajaţi ai viitoarei bănci sunt corecte, deoarece schimbările în întreaga economie, în contextul crizei, raportate la un nou mod de interacţiune, au accelerat procesul de digitalizare atât în mediul privat cât şi în rândul administraţiei publice. Deputatul Andrei Pop consideră că este nevoie de o altă mentalitate, în care utilizarea beneficiilor noilor tehnologii poate asigura procesarea de date şi analiză în sistemul bancar indiferent de numele instituţiei.