Parteneriatul economic regional cuprinzător (RCEP) semnat recent de China, ţările ASEAN, Japonia, Coreea de Sud, Noua Zeelandă şi Australia este cel mai important pact comercial din lume deoarece contribuie la integrarea economică a Asiei şi diminuează influenţa Statelor Unite în regiune, consideră Andrei Rădulescu, director de analiză macro la Banca Transilvania. Analistul notează într-un raport că cele 15 ţări participante au avut un PIB cumulat de 25,8 trilioane de dolari în 2019, reprezentând aproximativ 30% din economia mondială.
Rădulescu notează: "India nu a fost inclusă în RCEP, această ţară ieşind din negocieri în 2019, pe fondul riscurilor expunerii unor ramuri ale industriei la comerţul liber cu China. (...) De asemenea, populaţia cumulată a acestor state este de 2,2 miliarde în prezent, reprezentând 29,6% din populaţia lumii. Totodată, cele 15 ţări semnatare contribuie cu aproximativ 30% la comerţul internaţional şi la investiţiile totale în economia mondială. Date fiind aceste aspecte RCEP este considerat cel mai important acord comercial multilateral din lume, după Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC). Acest acord va intra în vigoare dacă va fi ratificat de cel puţin şase ţări ASEAN şi trei ţări non-ASEAN".
Principalul obiectiv al acestui acord constă în setul unitar de reguli şi proceduri în materie de comerţ internaţional între cele 15 ţări semnatare, inclusiv prin armonizarea regulilor de origine, aspecte importante pentru companii şi lanţurile de producţie la nivel regional, potrivit analistului.
Conform acestui acord, taxele vamale între ţările participante se vor diminua cu cel puţin 92%.
"De asemenea, se vor simplifica şi standardiza procedurile de transport şi cele vamale, dar şi normele privind regulile de origine ale produselor între ţările semnatare ale acordului. Totodată, o realizare importantă a RCEP constă în comerţul liber între China şi Japonia şi Japonia şi Coreea de Sud, pentru prima dată în istorie. Altfel spus, RCEP se axează pe dimensiunea ofertei, contribuind la generarea unei pieţe unice pentru bunuri intermediare cu impact pozitiv pentru lanţurile de producţie la nivel de regiune. Pe de altă parte, RCEP nu va diminua taxele vamale pentru aproximativ 39% din exporturile de alimente ale ASEAN. De asemenea, taxele vamale pentru produse alimentare aplicate de Japonia vor rămâne în vigoare", arată Andrei Rădulescu.
Acesta subliniază faptul că aria de aplicare a normelor RCEP este amplă şi complexă comparativ cu acordurile comerciale bilaterale.
"Astfel, RCEP are în vedere atât comerţul internaţional cu bunuri (inclusiv procedurile vamale, standardele şi soluţionarea litigiilor comerciale), cât şi comerţul cu servicii (mai ales servicii financiare, telecomunicaţii, servicii profesionale şi libera circulaţie a oamenilor de afaceri). Totodată, RCEP are capitole dedicate investiţiilor, proprietăţii intelectuale, achiziţiilor guvernamentale şi concurenţei. Pe de altă parte, RCEP nu are în vedere protecţia mediului, subvenţiile guvernamentale şi sindicatele. Implementarea RCEP va contribui la o integrare mai eficientă a lanţurilor de producţie din Asia de Sud-Est şi la diminuarea riscurilor asociate tensiunilor comerciale SUA-China. Pe de altă parte, probabilitatea ca RCEP să determine o creştere semnificativă a comerţului din regiune este redusă, dat fiind că taxele vamale au fost reduse între ţările din regiune în contextul acordurilor comerciale existente", mai adaugă analistul.
Cu alte cuvinte, precizează Rădulescu, impactul limitat la nivelul taxelor vamale existente nu va determina diminuarea preţurilor bunurilor şi creşterea cererii.
"Totodată, RCEP nu afectează fluxurile comerciale cu ţările din Europa şi America de Nord, regiunile cele mai importante din perspectiva cererii pentru exporturile din Asia de Sud-Est. Subliniem faptul că RCEP va determina o accelerare a integrării economice regionale în Asia de Sud-Est, accesul bunurilor din Japonia la piaţa Chinei şi diminuarea influenţei SUA în această regiune", conchide Andrei Rădulescu.