ANTREPRENORII DIN TURISM: "O strategie naţională - soluţia pentru rezolvarea crizei forţei de muncă"

Criza forţei de muncă manifestată în sectorul turismului afectează afacerile din domeniu şi necesită, potrivit antreprenorilor de la noi, măsuri imediate, adoptate de către stat, în colaborare cu mediul de afaceri, pentru a opri exodul de personal şi pentru a impulsiona repatrierea românilor plecaţi să lucreze în străinătate.

Măsurile vizate de către oamenii de afaceri pornesc de la prevederi privind pregătirea personalului specializat, până la măsuri care vizează o mai bună reprezentare a României în ţările de unde "importăm" cei mai mulţi muncitori străini, insistând pe necesitatea implementării unei strategii la nivel naţional cu acest scop.

• Jianu, preşedintele CNIPMMR: "România poate să crească, din punct de vedere economic, mult mai mult decât în prezent"

Deficitul de forţă de muncă de la noi din ţară depăşeşte pragul de un milion de oameni, ceea ce echivalează cu o criză economică, întrucât ţara noastră nu se poate dezvolta la adevăratul ei potenţial, a declarat, ieri, preşedintele Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Florin Jianu, în cadrul unei conferinţe de presă.

Domnia sa a afimat: "Dacă ne uităm la întreaga economie românească, deficitul de forţă de muncă depăşeşte un milion de oameni şi dacă vorbim de o criză economică, să ştiţi că în acest moment criza forţei de muncă este echivalentul unei crize economice. De ce spun acest lucru? Pentru că o criză economică nu înseamnă neapărat deficit, nu înseamnă neapărat scădere. O criză economică poate însemna şi neatingerea potenţialului economic. România poate să crească, din punct de vedere economic, mult mai mult decât o face în acest moment, numai că, în momentul în care în turism nu ai oameni cu care să lucrezi, nu mai deschizi un al doilea restaurant. În momentul în care în construcţii, nu ai oameni cu care să lucrezi, nu mai deschizi un nou şantier şi aşa mai departe în toate doemniile. Nu poţi să îţi atingi potenţialul de dezvoltare".

Preşedintele CNIPMMR a adăugat că, în continuare, nu trebuie să abandonăm problema, "drama" României, în care patru milioane de români locuiesc în străinătate.

"Nu toţi o duc bine, nu toţi sunt fericiţi. Majoritatea nu o duce bine şi trebuie să încercăm, mai ales noi, antreprenorii, să reuşim să le oferim acea perspectivă de a se întoarce acasă. Noi am văzut dorinţa lor de a se întoarce şi de a avea o perspectivă la ei acasă şi derulăm programe cu antreprenori care se întorc din diaspora", a afirmat domnul Jianu.

În plus, în opinia domniei sale, banii din fonduri europene pot fi utilizaţi în acest sens - diferenţa de salariu, diferenţa de subvenţie, diferenţa de relocare şi aşa mai departe sunt costuri eligibile pentru fonduri europene şi trebuie utilizate cu acest scop.

"În plus, trebuie să ne uităm şi mai aproape. De ce ne uităm la Nepal şi la ţările asiatice şi nu ne uităm la Moldova, la Ucraina, la Serbia, unde sunt comunităţi întregi de români, de oameni care sunt integraţi din punct de vedere cultural. Polonezii au importat un milion de muncitori din Ucraina şi cred că la fel ar trebui să facem şi noi", a explicat Florin Jianu.

O altă măsură ar fi flexibilizarea Codului Muncii, a mai subliniat preşedintele CNIPMMR, întrucât în opinia sa nu este posibil ca, în Româ-nia, în acest moment, să plăteşti la contractul part-time taxe la nivelul unui contract full-time, în condiţiile în care în alte ţări există contracte de muncă flexibile.

• Anastasiu, vicepreşedinte ANAT: "Criza de personal nu este prezentă doar în turism, ci în întreaga economie românească"

Deficitul de personal, existent la nivelul întregului sector turistic a ajuns la aproximativ 150.000 de oameni, în prezent, ceea ce este destul de grav, iar pe litoral sunt mulţi operatori turistici care anunţă că, fie nu deschid deloc, fie deschid târziu unităţile, tocmai din această cauză, a precizat, ieri, Dragoş Anastasiu, vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT).

Criza forţei de muncă nu este prezentă, însă, doar în turism, ci în întreaga economie românească, a mai precizat reprezentantul ANAT.

Totodată, potrivit domniei sale, importul de muncitori din ţări precum Nepal, Vietnam etc. reprezintă doar o soluţie pe termen scurt şi nu rezolvă problema fundamentală a deficitului de forţă de muncă cu care ne confruntăm la nivel naţional, întrucât avem nevoie de o strategie naţională în acest sens.

Domnul Anastasiu a adăugat: "Astăzi (n.r. ieri), la ora 14:00, avem o întâlnire cu ministrul Muncii pentru a discuta despre strategia naţională referitoare la forţa de muncă. A completa doar cu oameni din Nepal, Vietnam sau din alte ţări nu este suficient. Este un piramidon, de care avem nevoie ca să nu ne doară capul mâine dimineaţă, dar nu ne rezolvă boala fundamentală. Deci, noi trebuie să fim vizionari şi să găsim formele prin care să rezolvăm această temă pe termen mediu şi lung. Că încercăm repatrierea celor plecaţi peste hotare, că încercăm să stopăm exodul sau să introducem învăţământul dual la facultate, studenţii jumătate din timp să fie în practică, şi aşa mai departe. Sunt tot felul de măsuri pe care le putem lua ca să rezolvăm criza de personal. Forţa de muncă non-UE este o soluţie pe termen scurt".

• Mischie, CEO City Grill: "Dacă oamenii vor să plece în alte ţări, să îi lăsăm, dar trebuie să completăm golurile lăsate de ei"

Serviciile din sectorul turismului sunt mult mai slabe, din punct de vedere calitativ, pe fondul crizei forţei de muncă existente în domeniu, a afirmat, ieri, într-o conferinţă, Daniel Mis-chie, CEO Grup City Grill.

Domnia sa a declarat: "Sunt două măsuri imediate, în opinia mea: importul de forţă de muncă - eu cred că sunt foarte puţini români care acum lucrează la Madrid şi care vor veni la Constanţa. Cei care se întorc în ţară devin antreprenori şi nu vin să lucreze la noi ca ospătari şi cameriste, deşi trăgând linie, în România ospătarii câştigă la fel cu ospătarii din Madrid sau de la Londra. Cu tot cu tips, veniturile lor sunt la acelaşi nivel. În schimb, chiria de la Londra costă 600 de lire, la noi costă 400 de lei, iar la sfârşitul lunii ei rămân cu acelaşi venit. Pe termen scurt, putem să facem asta şi mai putem elimina taxele de la serviciile de transport, masă şi cazare pentru cei relocaţi - dacă îţi vine un muncitor de la Vaslui la Constanţa, sau la Mamaia ca să lucreze şi tu îi dai masă, transport şi cazare, ele se impozitează cu 73%, ceea ce este foarte dificil. Adică, o chirie de 300-400 de euro la un apartament, practic o dublezi prin taxe şi impozite, cresc cos-turile foarte mult".

Sunt foarte mulţi oameni care nu îşi mai deschid afaceri pentru că nu au pe cine să angajeze, iar lipsa forţei de muncă a devenit "principala barieră în deschiderea unei afaceri", a subliniat reprezentantul City Grill.

Astfel, la nivel calitativ, trebuie să găsim măsuri prin care să creştem retenţia oamenilor în ţară, pornind de la educaţie până la măsuri financiare, în timp ce din punct de vedere cantitativ, este evident că oamenii vor să trăiască acolo unde este mai bine, şi dacă vor să plece în alte ţări, cred că trebuie să îi lăsăm, dar în schimb consider că trebuie să completăm golurile lăsate de ei, a mai precizat domnia sa.

În ceea ce priveşte învăţământul dual, domnul Mischie consideră că acesta este o formulă căreia îi lipseşte veriga cea mai importantă - faptul că studentul care beneficiază de această facilitate nu poate fi legat de compania care îl sponsorizează, ceea ce nu se întâmplă, însă, în nicio ţară europea-nă.

În plus, importul de forţă de muncă escaladează şi sunt câteva aspecte la care statul ar putea să îi ajute pe oamenii de afaceri care activează în turism, a atras atenţia Daniel Mischie.

Domnia sa a explicat: "Consider că statul ar trebui să fluidizeze sistemul de reglementare a importului forţei de muncă. Astăzi, durează între patru şi opt luni să aduci un muncitor din afara UE în România şi cea mai mare problemă pe care o avem este că ţara noas-tră nu are reprezentanţi peste tot, spre exemplu în Nepal. Nepalezii sunt o populaţie pe care o absorbim foarte uşor şi care se pare că se acomodează foarte bine la noi, numai că statul nu ne ajută să putem găsi în Nepal un consulat sau o ambasadă, iar un nepalez care îşi doreşte să vină în ţara noastră trebuie să facă, întâi, o excursie la New Delhi, până la ambasada României, unde trebuie să îşi depună actele şi să aştepte interviul ca să vină să muncească la noi".