ANUL 2019 FINANCIAR A trecut un an fierbinte

Anul trecut a fost unul intens, cu evenimente extrem de importante, atât pe scena politică, dar şi în sectorul economic şi în domeniile social şi sportiv.

2019 a debutat cu preluarea preşedinţiei Consiliului European pentru o perioadă de şase luni. În iunie, la final de mandat, premierul de atunci Viorica Dăncilă a făcut un bilanţ pozitiv al perioadei în care ţara noastră a condus Uniunea Europeană.

Tot la începutul anului trecut a intrat în vigoare Ordonanţa de Urgenţă 114/2018, care i-a pus pe jar pe inves­titori, ca urmare a taxelor pe care le-a introdus în diverse domenii, precum cel bancar sau energetic. În acest context, textul Ordonanţei a fost dezbătut în februarie şi modificat în martie, când a fost introdus şi noul indice pentru calcularea dobânzilor aferente creditelor în lei cu dobândă variabilă, în locul ROBOR.

La aproape un an după intrarea în vigoare a OUG 114/2018 - în a doua jumătate a lunii decembrie -, Guvernul şi-a asumat răspunderea pe noile modificări aduse acestui act normativ. Astfel, Executivul a aprobat un proiect prin care a eliminat taxa din sectorul bancar, pe cea din energie şi telecomunicaţii şi a desfiinţat Fondul de Dezvoltare şi Investiţii. De asemenea, au fost luate mai multe măsuri în sectorul bugetar, printre care interzicerea cumulului pensie-salariu la stat, îngheţarea salariilor demnitarilor, interzicerea detaşărilor şi limitarea sporului pentru condiţii vătămătoare pentru bugetari.

Anul 2019 s-a derulat sub egida numeroaselor alegeri din diverse domenii. Astfel, am asistat la alegeri europarlamentare şi prezidenţiale, precum şi la alegerile care au avut loc la nivelul conducerii Băncii Naţionale a României şi Bursei de Valori Bucureşti.

Rezultatele alegerilor europarlamentare din 26 mai au schimbat soarta celor mai importante partide de pe scena noastră politică.

A doua zi după ce coaliţia de guvernare PSD-ALDE a pierdut alegerile europarlamentare, completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat definitiv pe Liviu Dragnea, preşedintele PSD şi preşedinte al Camerei Deputaţilor, la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu.

La doar câteva luni, respectiv în 10 octombrie, Guvernul Dăncilă a fost demis.

Anterior, fuseserăm martori la ruperea coaliţiei PSD-ALDE şi la retragerea lui Călin Popescu Tăriceanu din funcţiile politice, fapt care a dus la numirea lui Teodor Meleşcanu la şefia Senatului.

Finalul politic al Vioricăi Dăncilă a avut loc după alegerile prezidenţiale din noiembrie, când a pierdut în faţa lui Klaus Iohannis, obţinând un scor net inferior acestuia.

În ceea ce priveşte conducerea BNR, Mugur Isărescu a fost menţinut, pentru a şasea oară, în funcţia de Guvernator al băncii centrale.

În schimb, Bursa de Valori Bucureşti şi-a schimbat conducerea, în locul fostului preşedinte Lucian Anghel venind Radu Hanga. Piaţa de capital a fost marcată de un moment istoric, ţara noastră trecând la statutul de piaţă emergentă.

Pe plan macroeconomic, noul Guvern a anunţat un deficit bugetar pentru 2019 de 4,4% la rectificarea din noiembrie, de la estimarea de 2,55% făcută în ianuarie, în proiectul de buget pe 2019.

Modificarea Legii justiţiei şi adoptarea Legii care prevede repatrierea rezervei noastre de aur de la Londra reprezintă două decizii de remarcat pe care legislativul le-a luat, anul trecut.

Momente istorice ale lui 2019 au fost numirea Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de procuror şef al Parchetului European şi vizita Papei Francisc în ţara noastră.

Pe plan sportiv, evenimentul anului s-a petrecut la jumătatea lui 2019, când Simona Halep a câştigat turneul de la Wimbledon. De asemenea, am asistat la o participare foarte bună, peste aşteptări, a echipei naţionale de tineret la Campionatul European de Fotbal.

Începând cu luna iulie, mass-media noastră a fost ocupată cu prezentarea în amănunt a cazului din Caracal, respectiv dispariţia tinerei Alexandra Măceşanu, răpită de Gheorghe Dincă.

• Ianuarie

Prima lună a anului trecut a fost extrem de fierbinte, atât la nivel politic, dar mai ales economic, ianuarie 2019 debutând furtunos pe ambele planuri. În timp ce, pe scena politică, am marcat preluarea preşedinţiei Consiliului European şi şefii din fruntea ţării au promis consens politic în cele şase luni în care am condus Europa, în sectorul economic a avut loc un cutremur odată cu intrarea în vigoare a Ordonanţei de Urgenţă 114, adopotată pe neaşteptate la finalul lui 2018. Aceasta i-a luat prin surprindere şi i-a dezamăgit pe majoritatea investitorilor din ţara noastră, mulţi dintre ei anunţând îngheţarea investiţiilor planificate pentru următorii ani.

OUG 114 a instituit taxe noi pe cifra de afaceri pentru sectorul energetic şi telecom şi a impozitat activele din sis­temul bancar.

Companiile din energie au fost obligate să plătească o contribuţie de 2% din cifra de afaceri, iar în telecom această contribuţie a fost de 3%. În acelaşi timp, preţul gazelor şi cel al energiei electrice au fost plafonate la 68 lei/MWh, în perioada 1 aprilie 2019 - 28 februarie 2022.

Proiectul de buget pe 2019 a fost construit pe o valoare estimată a Produsului Intern Brut care depăşeşte pentru prima dată 1000 de miliarde de lei, la o creştere economică de 5,5%, un nivel al datoriei guvernamentale brute de 35,3% şi o inflaţie medie anuală de 2,8%. În ianuarie 2019, deficitul bugetar era preconizat să ajungă la 2,55% din PIB pe metodologia de calcul cash utilizată de FMI şi la 2,57% din PIB pe metodologia ESA - folosită de Comisia Europeană şi care ţine cont şi de angajamentele bugetare.

Luna ianuarie s-a dovedit neagră şi în domeniul sănătăţii, fiind declarată epidemie de gripă la noi în ţară.

• Februarie

Cea de-a doua lună a anului trecut a marcat un moment istoric în justiţia noastră, respectiv votul obţinut de Laura Codruţa Kovesi, fost şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), din partea membrilor comisiilor LIBE şi CONT din Parlamentul European, în drumul său către funcţia de procuror-şef al Parchetului European (EPPO).

În acelaşi timp, adoptarea OUG 7/2019, care a modificat din nou legile justiţiei, a scos oamenii în stradă, aces­tora alăturându-li-se şi judecătorii şi procurorii din peste 80 de parchete şi instanţe din ţară, care şi-au suspendat activitatea în semn de protest faţă de respectivul act normativ.

OUG 7 a fost criticată dur de Minis­terul Public, DNA, DIICOT, Secţia pentru procurori a CSM, de asociaţiile magistraţilor, de opoziţie, de preşedintele Klaus Iohannis şi de Comisia Europeană.

Tot în februarie 2019, în Parlament a fost depus un proiect de lege prin care se doreşte aducerea în ţară a rezervei de aur, din băncile străine. Astfel, scandalul legat de rezerva de aur a ţării păstrată în străinătate, care mocneşte de câţiva ani, a izbucnit odată cu iniţiativa legislativă lansată de liderul PSD Liviu Dragnea şi de senatorul social-democrat Şerban Nicolae, care au depus în dezbatere, cu regim de urgenţă, modificarea Legii privind Statutul Băncii Naţionale a României (BNR).

• Martie

După ce a fost promulgat bugetul pe 2019, la finalul lunii martie, Guvernul a aprobat proiectul de modificare a OUG 114, care a creat atâtea emoţii şi dezamăgire în rândul investitorilor, mai ales în sectorul bancar. În noua sa formă, Ordonanţa prevedea o taxă pe active de 0,4% pe an pentru o bancă ce are o cotă de piaţă mai mare sau egală cu 1% şi de 0,2% pe an pentru o instituţie de credit cu cota de piaţă sub 1%, băncile urmând să raporteze şi să plătească taxa semestrial.

Ordonanţa adoptată la trei luni de la OUG 114 a stabilit şi o nouă formulă care va fi luată în calcul la stabilirea dobânzilor aferente creditelor în lei, în locul ROBOR. Astfel, indicele ROBOR a fost înlocuit, în contractele de împrumut în moneda naţională cu dobânda variabilă, cu un indicator calculat pe baza tranzacţiilor interbancare.

• Aprilie

Prima parte a lunii aprilie s-a consumat sub semnul reuniunilor internaţionale la care ţara noastră a fost prezentă, iar cea de-a doua decadă a fost marcată de rapoartele întocmite asupra indicelui ROBOR, în jurul căruia s-a desfăşurat un conflict încă de la începutul anului.

După câteva luni în care au avut loc mai multe audieri în Comisia economică din Senat, iar membrii acestei comisii au efectuat o anchetă asupra investigaţiei realizate de Consiliul Concurenţei pe modul de calcul al ROBOR în 2008, au fost publicate atât Raportul autorităţii de Concurenţă, cât şi cel al comisiei parlamentare.

În timp ce documentul emis de Consiliu arată că ROBOR nu a fost manipulat de bănci în 2008, aşa cum susţine senatorul ALDE Daniel Cătălin Zamfir, lucrarea comisiei economice precizează contrariul.

În 17 aprilie, EUROSTAT a anunţat că ţara noastră a avut cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei, în luna martie - respectiv 4,2%, după Ungaria (3,8%) şi Olanda (2,9%). În zona euro, inflaţia anuală a scăzut la 1,4%, în perioada analizată, şi s-a menţinut la 1,6% în Uniunea Europeană.

În 24 aprilie, în calitate de for decizional, Camera Deputaţilor a adoptat legea repatrierii rezervei internaţionale de aur a ţării, care se află depozitată la Londra.

• Mai

Dacă prima parte a lunii mai a decurs sub semnul noului indice care intră în calculul dobânzilor aferente creditelor în lei, fiind marcată de adâncirea deficitului de cont curent şi de majorarea prognozei asupra inflaţiei pentru anul trecut, finalul intervalului analizat s-a evidenţiat prin rezultatul alegerilor europarlamentare şi prin arestarea liderului PSD Liviu Dragnea, ultima zi desfăşurându-se sub aura vizitei papale în ţara noastră.

Noul indice de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care a înlocuit ROBOR şi în funcţie de care sunt calculate dobânzile la creditele în lei cu dobândă variabilă, a fost publicat pentru prima dată de Banca Naţională a României (BNR) în data de 2 mai. IRCC este publicat în fiecare zi lucrătoare pe site-ul BNR şi reprezintă nivelul de dobândă calculată ca medie ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacţiilor de pe piaţa interbancară. Indicele de referinţă se calculează la finalul fiecărui trimestru, ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice determinate pentru trimestrul anterior, urmând a se aplica de fiecare instituţie de credit pentru trimestrul următor.

Rezultatele alegerilor europarlamentare din 26 mai au schimbat soarta celor mai importante partide de pe scena noastră politică.

În timp ce PSD a cunoscut o scădere dramatică a numărului de votanţi în comparaţie cu alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016, iar partenerul său de coaliţie ALDE nu a trecut nici măcar pragul electoral de 5% pentru a trimite deputaţi în Parlamentul European, PNL a ieşit pe primul loc (cu 26,92% din voturi), declasând PSD de pe primul loc pe locul al doilea (cu 22,08% din voturile exprimate), la numai câteva puncte procentuale în faţa Alianţei 2020 USR-PLUS (care a obţinut 22,01% din totalul voturilor).

În aceeaşi zi cu alegerile pentru Parlamentul European s-a desfăşurat şi referendumul pentru justiţie convocat de preşedintele Klaus Iohannis.

A doua zi după ce coaliţia de guvernare PSD-ALDE a pierdut alegerile europarlamentare, completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat definitiv pe Liviu Dragnea, preşedintele PSD şi preşedinte al Camerei Deputaţilor, la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, pentru săvârşirea infracţiunii de ins­tigare la abuz în serviciu.

Luna mai s-a încheiat sub spectrul vizitei Papei Francisc în ţara noastră, care a calmat spiritele şi i-a adus laolaltă pe ortodocşi şi catolici. Suveranul Pontif a ajuns la noi în 31 mai, vizita lui fiind atât de natură statală, cât şi una ecumenică şi pastorală.

• Iunie

Luna iunie a marcat finalul mandatului pe care ţara noastră l-a avut în fruntea Consiliului Uniunii Europene. După cele şase luni în care am deţinut preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, fostul premier Viorica Dăncilă a făcut un bilanţ al activităţii noastre, precizând: "Bilanţul este impresionant: aproximativ 2.500 de reuniuni şi evenimente, din care peste 2.000 de reuniuni ale grupurilor de lucru, 64 de reuniuni la nivel ministerial al Consiliului UE, un total de 300 de evenimente organizate în România, precum şi găzduirea Summitului de la Sibiu. În termeni de rezultate putem vorbi, de asemenea, de un bilanţ mai mult decât generos: 90 de dosare legis­lative închise într-un timp record de trei luni până la finalul activităţii legis­lative a Parlamentului European, în medie un dosar în fiecare zi. (...) Adăugăm 84 de concluzii ale Consiliului UE adoptate pe multiple teme de interes comun, numeroase rapoarte de progres ale preşedinţiei elaborate, decizii de Consiliu aprobate".

Dăncilă a evidenţiat că a militat pentru respectarea drepturilor şi libertăţilor tuturor cetăţenilor, în egală măsură pentru promovarea intereselor României şi pentru instituirea dialogului ca principal instrument de luare a deciziilor.

Agenda UE sub mandatul preşedinţiei României a fost marcată de evoluţiile pe o serie de dosare orizontale, de relevanţă majoră pentru viitorul proiectului european, precum cadrul financiar multianual 2021 - 2027, ges­tionarea procesului Brexit sau definirea agendei strategice 2019 - 2024.

Pe durata mandatului nostru, au fost formulate o serie de decizii cruciale în raport cu multe dintre politicile Uniunii Europene, precum cele din domeniul social, al energiei, al schimbărilor climatice, al pieţei unice digitale, precum şi al securităţii interne a Uniunii Europene şi Uniunii Economice şi Monetare.

Cea de-a doua parte a lunii iunie s-a derulat sub aura alegerilor, care au avut loc atât în domeniul politic, cât şi în zona bancară, dar şi în sectorul justiţiei. Pentru alegerile în care au fost votaţi noii membri ai Consiliului de Administraţie al BNR, partidele politice au tot negociat şi au aruncat în piaţă o serie de nume, în ultima parte a lunii iunie. În final, au fost aleşi Mugur Isărescu (guvernator), Florin Georgescu (prim-viceguvernator), Eugen Nicolăescu (viceguvernator), Leonardo Badea (viceguvernator), Gheorghe Gherghina, Cristian Popa, Virgiliu Stoenes­cu, Dan Radu Ruşanu şi Balint Csabo (membri).

• Iulie

Deşi luna iulie 2019 a început cu validarea lui Mugur Isărescu pentru a şasea oară în fruntea Băncii Naţionale a României (BNR), a continuat cu câştigarea turneului de la Wimbledon de către Simona Halep şi s-a încheiat cu anunţarea unui deficit bugetar de aproape 2% din PIB în primul semestru, cu adoptarea amnis­tiei fiscale şi cu anunţarea unor măsuri de austeritate, în mintea fiecăruia dintre noi simbolul lunii iulie a rămas cazul răpirii adolescentei din Caracal, care a ocupat primele locuri în topul ştirilor din mass-media noastră, în ultima săptămână a lunii.

În ultima seară din iulie, surse guvernamentale au anunţat că Executivul pregăteşte măsuri fiscale pentru creşterea veniturilor la bugetul de stat, în condiţiile în care deficitul bugetar s-a adâncit la 19,96 miliarde lei, în primul semestru al acestui an, de la 14,97 miliarde lei - deficitul înregistrat în prima jumătate a anului trecut.

Tot în ultima zi a lunii iulie, Guvernul a adoptat Ordonanţa privind amnis­tia fiscală, fiind propuse două mecanisme alternative eşalonării la plată.

Premierul de la acea vreme a menţionat că Guvernul va adopta, ulterior, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice, o serie de măsuri prin care vor fi răsplătiţi şi încurajaţi contribuabilii corecţi, care şi-au achitat datoriile la timp.

Simona Halep a câştigat, în iulie, turneul de la Wimbledon, al doilea grand slam din carieră, după ce a învins-o, în finală, cu scorul de 6-2, 6-2, pe americanca Serena Williams. În ocazie, preşedintele României Klaus Iohannis a decorat-o pe Halep cu cea mai înaltă distincţie a statului român, Ordinul Naţional «Steaua României» în grad de Cavaler. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a acordat jucătoarei de tenis cea mai înaltă distincţie a Patriarhiei Române, în cadrul unei ceremonii care a avut loc în Salonul Sfinţilor Români al Reşedinţei Patriarhale. Romfilatelia a introdus în circulaţie emisiunea de mărci poştale "Simona Halep, Ambasadorul Tenisului Românesc", pentru a onora seria performanţelor jucătoarei de tenis şi, în special, a cuceririi titlului de la Wimbledon din 13 iulie 2019.

În plină vară, mai exact în 24 iulie, a explodat cazul de la Caracal, care a ecranat toate evenimentele în des­făşurare. Alexandra Măceşanu, în vârstă de 15 ani, din comuna Dobrosloveni, a dispărut, în drumul său spre Caracal, fiind răpită de Gheorghe Dincă, care a luat fata la ocazie.

În 30 iulie, a avut loc şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), în care s-a discutat despre cazul de la Caracal. La final, preşedintele Klaus Iohannis i-a cerut Guvernului ca, până la finalul lunii august, să elaboreze o serie de măsuri, norme şi proceduri de reacţie rapidă, criticând intervenţia autorităţilor în cazul de la Caracal. Nici până acum, cazul de la Caracal nu a fost elucidat.

• August

Ruperea coaliţiei, întâlnirea de la Casa Albă dintre Klaus Iohannis şi Donald Trump şi raportul FMI referitor la perspectivele economiei noastre au fost cele mai importante trei evenimente care au avut loc în luna august, pe scena noastră politico-economică.

La 26 august, coaliţia PSD-ALDE a ajuns la final. Şeful ALDE, Călin Popes­cu Tăriceanu, a anunţat, atunci, că partidul pe care îl conduce iese de la guvernare, după ce liderii formaţiunii politice au discutat în şedinţa Biroului Politic Central pe marginea acestui subiect.

Se pare că decizia ieşirii de la guvernare a apărut după ce PSD nu a susţinut cererea ALDE vizând o restructurare guvernamentală şi un nou program de guvernare.

Cu o zi înainte de ruperea coaliţiei, în 25 august, Viorica Dăncilă fusese desemnată candidatul social-democraţilor pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie.

Un alt eveniment important al lunii trecute în plan politic a fost întâlnirea la nivel înalt care a avut loc la Washing­ton între preşedintele Klaus Iohannis şi omologul său Donald Trump şi semnarea declaraţiei comune privind Parteneriatul Strategic de către cei doi şefi de stat. Evenimentul a iscat mai multe controverse, prin tematica abordată şi prin noua poziţionare a ţării noastre în politica externă.

• Septembrie

În noaptea de 28 a lunii septembrie, piaţa noastră de capital a trecut la un alt nivel, România îndeplinind cele nouă criterii FTSE necesare ca să intre în categoria pieţelor emergente secundare, conform schemei de clasificare a ţărilor FTSE.

La acea dată, Romgaz, Banca Transilvania şi BRD - Groupe Societe Generale erau eligibile pentru a intra în indicele FTSE Global All Cap.

"Anunţul FTSE Russell de astăzi (n.r. 28 septembrie) este o decizie istorică pentru România. Piaţa de capital românească intră într-un club mai select al burselor de profil, echivalentă categoriei «investment grade» de care beneficiază ţara noastră în clasificarea agenţiilor de rating şi are acum şansa de a contribui şi mai mult la capitalizarea economiei reale româneşti", a anunţat Eugen Teodorovici, Ministrul Finanţelor Publice de atunci.

Conform oficialului, trecerea la statutul de piaţă emergentă se traduce şi prin accesul ţării noastre la fonduri de investiţii de 30 de ori mai mari decât cele alocate pieţelor de frontieră, atragerea de capital străin, creând şi premisele creşterii acţiunilor companiilor cotate la bursa de la Bucureşti.

La evaluarea anuală, Comitetul Consultativ al FTSE a hotărât că piaţa noastră îndeplineşte criteriul lichidităţii, astfel încât să poată susţine investiţii globale considerabile.

Veşti bune au venit dinspre Consiliul Uniunii Europene, unde fosta şefă a DNA, Laura Codruţa Kovesi, a primit aviz pozitiv de la ambasadorii statelor membre ale UE pentru funcţia de procuror şef european, fiind aleasă cu 17 voturi din 22.

Teodor Meleşcanu, propus de PSD la şefia Senatului, a fost ales, în 9 septembrie, preşedintele acestei camere parlamentare, în cadrul unui al doilea tur de scrutin, obţinând 73 de voturi. Alina Gorghiu (PNL), principala sa contracandidată, a primit 59 de voturi.

Meleşcanu a devenit preşedintele Senatului, după ce Călin Popescu Tăriceanu a părăsit această funcţie.

Tot în luna septembrie, au fost stabiliţi candidaţii pentru cursa prezidenţială, Biroul Electoral Central (BEC) decizând care sunt candidaţii pentru funcţia de preşedinte al ţării, ce urma să fie ales la scrutinul din 10 şi 24 noiembrie. Conform informaţiilor postate pe site-ul BEC, la alegerile de anul trecut au participat 14 candidaţi, faţă de 26 de persoane care anunţaseră că se vor înscrie în cursa prezidenţială.

• Octombrie

Luna octombrie a adus o schimbare majoră la nivel înalt - a început cu demiterea Guvernului de la acea vreme şi s-a încheiat cu audierea actualului Executiv. Guvernul Dăncilă a fost demis, în 10 octombrie, prin semnarea moţiunii de către 238 de parlamentari, după care preşedintele Klaus Iohannis l-a propus premier pe Ludovic Orban, miniştrii cabinetului Orban fiind audiaţi în ultimele zile din lună.

În acelaşi timp, Comisia Europeană a anunţat, în a doua parte a lunii octombrie, că menţine MCV (Mecanis­mul de cooperare şi de verificare) în cazul României, după ce a constatat o involuţie faţă de progresele din anii precedenţi şi că nu au fost puse în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanţă cu poziţiile exprimate de celelalte instituţii în această privinţă.

În 16 octombrie, Laura Codruţa Kovesi a fost validată oficial în funcţia de procuror-şef al Parchetului European (EPPO).

Parchetul European trebuie să fie înfiinţat şi operaţional până în noiembrie 2020. Fiind prima persoană care ocupă această funcţie, Laura Codruţa Kovesi va avea sarcina de a organiza de la zero EPPO, iar atribuţiile sale în cei şapte ani de mandat vor consta în special în construirea structurii administrative şi operaţionale a Parchetului şi stabilirea unor bune relaţii de lucru cu autorităţile judiciare naţionale.

Parchetul European va fi un organism independent al Uniunii Europene, responsabil cu investigarea, urmărirea penală şi trimiterea în judecată a autorilor infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene.

În altă ordine de idei, pentru prima dată în ultimul deceniu, piaţa neagră a ţigaretelor a scăzut sub 11% din totalul consumului, după cum a anunţat, la finalul lunii octombrie, Novel Research.

• Noiembrie

Luna noiembrie a fost una plină, în care ne-am ales noul preşedinte - acelaşi. Klaus Iohannis a fost reales în fruntea ţării. Ajuns în turul al doilea de scrutin, împreună cu fostul lider PSD Viorica Dăncilă, Iohannis a obţinut un scor net superior celui al contracandidatei sale, după ce dezbaterile celor doi au avut loc în aceeaşi seară, dar separat, Dăncilă dezbătând cu jurnaliştii, iar Klaus Iohhanis şi cu societatea civilă.

Alegerea preşedintelui a venit imediat după schimbarea Guvernului, dintr-unul de social-democraţi într-unul de liberali. Hotărârea Parlamentului privind acordarea votului de încredere pentru noul Guvern a fost semnată de preşedinţii Camerei Deputaţilor şi Senatului în 4 noiembrie şi înaintată Preşedintelui României, după care membrii Guvernului au depus jurământul de învestitură în faţa lui Klaus Iohannis, în vederea preluării mandatului.

Noul Executiv, care a spus că nu va renunţa la majorarea de anul viitor a pensiilor, a anunţat un deficit bugetar de 4,4% din PIB, pentru anul trecut.

Tot în luna noiembrie, Bursa de Valori Bucureşti şi-a schimbat conducerea. În locul fostului preşedinte Lucian Anghel a venit Radu Hanga. Viitorul Consiliu de Administraţie al bursei noastre are următoarea componenţă: Mihaela Bîciu (Tradeville), Ştefan Szitas (SIF Transilvania), Răzvan Raţ (BRK Financial Group) şi Dragoş Neacşu sunt noii intraţi din board-ul BVB, în timp ce Claudiei Ionescu (BRD - Groupe Societe Generale), lui Octavian Molnăr (IFB Finwest), Robert Pană (Swiss Capital), Dan Paul şi Radu Hanga acţionarii BVB le-au acordat un nou mandat.

Mandatul actualului Consiliu de Administraţie al BVB urmează să expire în această lună.

La finalul lunii noiembrie, noul Guvern a publicat proiectul de rectificare bugetară, care a şi fost aprobat, ulterior. Rectificarea a fost întocmită pe un deficit bugetar de 4,4%. În acest context, analiştii opinează că primele măsuri care ar trebui luate de Executiv sunt reducerea salariilor şi digitalizarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).

Ultimele nopţi din noiembrie au stârnit îngrijorare în rândul opiniei publice, după ce cursul valutar a sărit de pragul de 4,8 lei/euro pe piaţa interbancară. Au fost persoane care au vorbit despre un atac asupra leului.

Totodată, modificările aduse Legii dării în plată au fost declarate, în 6 noiembrie, neconstituţionale, pe aspectele lor esenţiale.

• Decembrie

Luna decembrie a anului care tocmai s-a încheiat ne-a adus un buget optimist pentru 2020, pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea, bazat pe o creştere economică de 4,1%, un deficit bugetar de 3,59% şi o rată medie a inflaţiei de 3,1%.

În a doua parte a lunii decembrie, Standard & Poor's (S&P) a înrăutăţit perspectiva noastră de rating de la stabilă la negativă, ca urmare a creşterii deficitului bugetar.

Tot luna trecută, a patra bancă din lume după active şi-a deschis, la finalul lunii trecute, o sucursală la Bucureşti. Bank of China a fost lansată pe piaţa noastră în ocazia împlinirii a 70 de ani de relaţii diplomatice dintre Republica Populară Chineză şi Ro­mânia.