ANUL FINANCIAR 2021 Anul 2021 în cifre

• 1 ianuarie

- Preţurile de furnizare a energiei electrice pentru clienţii casnici nu mai sunt reglementate de către Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

• 13 ianuarie

- Guvernul aprobă hotărârea prin care stabileşte valoarea salariului minim pentru anul 2021 la 2.300 de lei.

- DNA informează că a dispus efectuarea urmăririi penale faţă de Liviu Dragnea, fost preşedinte al Camerei Deputaţilor, pentru săvârşirea a două infracţiuni de trafic de influenţă.

• 15 ianuarie

- DNA îl pune sub urmărire penală pe Călin Popescu Tăriceanu, fost preşedinte al Senatului, pentru fapte de corupţie.

• 20 ianuarie

- Ambsadorul american la Bucureşti, Adrian Zuckermann, îşi încheie mandatul.

• 25 ianuarie

- DNA declanşează acţiunea penală împotriva lui Călin PopescuTăriceanu.

• 11 februarie

- Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dă aviz negativ proiectul de desfiinţare a Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, iniţiat de Ministerul Justiţiei.

• 17 februarie

- Guvernul aprobă proiectul de desfiinţare a Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, iniţiativă legislativă trimisă Parlamentului.

• 2 martie

- Parlamentul adoptă Legea bugetului de stat pe 2021 în forma propusă de Guvern, fiind respinse toate amendamentele opoziţiei. Bugetul prevedea venituri de 173,7 miliarde de lei, cheltuieli de 326,4 miliarde lei credite de angajament şi de peste 261 miliarde lei credite bugetare, cu un deficit de 87,34 miliarde lei.

• 22 martie

- Plenul Senatului adoptă proiectul de lege privind abrogarea articolelor 1,2 şi 3 din Legea 173/2020 prin care fosta majoritate parlamentară condusă de PSD a oprit listarea la bursă a companiilor de stat şi vânzarea activelor în cazul companiilor cu probleme financiare grave.

• 24 martie

- Camera Deputaţilor adoptă proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie.

• 26 martie

- Are loc o grevă la Metrou, care blochează circulaţia în Capitală. Conform liderilor de sindicat, conflictul ar fi izbucnit - între angajaţi şi conducere - din cauza propunerilor acesteia din urmă pentru reducerea pierderilor bugetare a companiei Metrorex. Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, spunea, însă, că adevăratul motiv al conflictului ar fi faptul că nu s-a reînnoit contractul dintre Metrorex şi Sindomet privind spaţiile comerciale de la Metrou.

• 14 aprilie

- Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, este revocat din funcţie de premierul Florin Cîţu, care preia funcţia de ministru interimar de resort. În aceeaşi zi este demisă din funcţie Andreea Moldovan, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.

- În contextul dat, USR PLUS ameninţă cu retragerea din Guvern, dacă Florin Cîţu nu este demis din fruntea Executivului.

• 15 aprilie

- Executivul aprobă o ordonanţă de urgenţă pentru acordarea unui ajutor de stat de restructurare Societăţii Complexul Energetic Oltenia SA: 664,1 milioane de lei.

• 20 aprilie

- Ioana Mihăilă este desemnată de USR-PLUS la conducerea Ministerului Sănătăţii.

• 21 aprilie

- Ioana Mihăilă, noul ministrul al Sănătăţii, depune jurământul.

• 27 aprilie

- Camera Deputaţilor respinge proiectul iniţiat de PSD-iştii Liviu Dragnea şi Şerban Nicolae prin care BNR trebuia să aducă în ţară rezerva de aur.

- Ex-ministrul social-democrat al Sănătăţii, Florian Bodog, este pus sub urmărire penală pentru mai multe infracţiuni: abuz în serviciu, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată.

• 28 aprilie

- Consiliul General al Municipiului Bucureşti respinge proiectul bugetului Capitalei pe anul 2021. USR PLUS îi cere primarului Nicuşor Dan să retragă bugetul, pentru că nu este "realist".

- DNA dispune punerea în mişcare a acţiunii penale şi măsura controlului judiciar pe o durată de 60 de zile faţă de Costel Alexe, fost ministru al Mediului în guvernul Orban, pentru luare de mită şi instigare la delapidare.

• 5 mai

- Guvernul aprobă Programul de convergenţă a României care, împreună cu strategia fiscal-bugetară şi cu Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), conţin reforme în sistemul de pensii, salarizare, companii de stat, administraţie publică.

- Executivul aprobă strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale 2021-2023 propusă de ministrul Finanţelor Publice, Alexandru Nazare, prin care cuantumul datoriei guvernamentale se va situa la aproape 50% din PIB.

- Grupul Statelor împotriva Corupţiei (GRECO) transmite că nivelul de respectare a recomandărilor privind prevenirea corupţiei în rândul parlamentarilor şi magistraţilor din România este nesatisfăcător.

• 17 mai

- DNA decide trimiterea în judecată a fostului lider PSD, Liviu Dragnea, pentru săvârşirea a trei infracţiuni: două de trafic de influenţă şi una de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite. Dosarul priveşte vizita pe care Dragnea a efectuat-o în SUA, în perioada 17-21 ianuarie 2017, la ceremonia de depunere a jurământului de către preşedintele de atunci, republicanul Donal Trump.

• 19 mai

- Camera Deputaţilor adoptă, în forma trimisă de Guvern, proiectul de lege privind reţelele 5G.

• 31 mai

- Guvernul trimite varianta finală a PNRR la Comisia Europeană.

• 2 iunie

- Guvernul publică PNRR.

• 3 iunie

- Executivul aprobă un memorandum privind politicile publice de digitalizare a României pe următorii zece ani, care vor fi finanţate cu 2,4 miliarde de lei.

• 8 iunie

- Curtea Constituţională a României (CCR) se pronunţă în privinţa aplicabilităţii obligatorii a recomandărilor Comisiei Europene incluse în rapoartele întocmite în baza Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), decizând că direcţiile trasate prin MCV nu prevalează dreptului intern, nici deciziilor CCR şi Constituţiei.

• 14 iunie

- Preşedintele Klaus Iohannis participă la summit-ul NATO de la Bruxelles, unde liderii statelor membre decid continuarea consolidării politicii alianţei de apărare colectivă în cazul conflictelor cu statele terţe.

• 16 iunie

- Plenul reunit al Parlamenului decide revocarea doamnei Renate Weber din funcţia de Avocat al Poporului. PSD anunţă că sesizează Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea acestei revocări.

• 17 iunie

- Legea dării în plată primeşte undă verde de la Curtea Constituţională.

• 18 iunie

- Preşedintele Klaus Iohannis semnează decretul prin care Bogdan Chiriţoiu este numit într-un nou mandat de preşedinte al Consiliului Concurenţei, pe o perioadă de cinci ani.

• 23 iunie

- PSD depune moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Cîţu, care este citită în Parlament.

- Comisia de la Veneţia cere Parlamentului o motivare, respectiv "bazele şi elementele juridice" care au dus la demiterea Avocatului Poporului, Renate Weber.

• 24 iunie

- Guvernul decide ca majorarea cu 20% a alocaţiilor copiilor, care trebuia să fie aplicată în 1 iulie, să fie amânată până la 1 ianuarie 2022.

- Guvernul adoptă ordonanţa de urgenţă privind disponibilizările care vor avea loc în sectorul energetic, în următorii ani.

- Guvernul aprobă mecanismul gradual de implementare a contribuţiei personale suportate de asiguraţi pentru acordarea de servicii medicale în cadrul unor furnizori privaţi aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate.

• 29 iunie

- Parlamentul respinge moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Cîţu.

- Curtea Constituţională decide că procedura de revocare a Renatei Weber din funcţia de Avocat al Poporului nu respectă dispoziţiile Constituţiei.

• 1 iulie

- Intră în vigoare şi în ţara noastră certificatul european digital Covid-19, introdus la nivelul Uniunii Europene pentru facilitarea liberei circulaţii pe durata pandemiei.

• 8 iulie

- Alexandru Nazare este revocat din funcţia de ministru al Finanţelor de către premierul Florin Cîţu.

• 15 iulie

- Liviu Dragnea, ex-preşedinte al PSD şi fost preşedinte al Camerei Deputaţilor, este eliberat condiţionat din Penitenciarul Rahova, după ce a executat doi ani şi două luni din pedeapsa de trei ani şi şase luni de închisoare primită în 27 mai 2019, în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.

• 16 iulie

- Preşedintele Klaus Iohannis promulgă legea de ratificare a Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul SUA privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă şi în sectorul energiei nucleare civile din România.

• 21 iulie

- Autorităţile marchează oficial încheierea misiunii Forţelor Armate ale României în Afganistan.

• 26 iulie

- DNA prelungeşte sechestrul pe averea fostului lider PSD Liviu Dragnea, din cauza prejudiciului constatat de procurori în dosarul Tel Drum, în care acesta are calitatea de inculpat.

• 11 august

- În şedinţa de guvern este prezentat în primă lectură proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru aprobarea programului Anghel Saligny, program pe care miniştrii USRPLUS îl numesc PNDL 3 şi spun că este un nou mijloc de sifonare a banilor publici.

• 18 august

- Preşedintele Klaus Iohannis aprobă decretul de numire a lui Dan Vîlceanu în funcţia de ministru al Finanţelor.

• 1 septembrie

- Premierul Florin Cîţu îl demite pe ministrul Justiţiei, Stelian Ion, drept pentru care USR PLUS cere desemnarea unui nou prim-ministru şi anunţă că va susţine o moţiune de cenzură dacă Florin Cîţu nu pleacă.

• 2 septembrie

- Preşedintele Klaus Iohannis decide numirea ministrului de Interne Lucian Bode în funcţia de ministru interimar al Justiţiei.

• 3 septembrie

- Miniştrii USR PLUS refuză să participe la şedinţa de guvern în care a fost aprobată de miniştrii PNL şi UDMR ordonanţa de urgenţă privind Planul Naţional de Investiţii Anghel Saligny.

- USR-PLUS şi AUR depun o moţiune de cenzură împotriva Guvernului.

• 6 septembrie

- Liderii USR PLUS decid demisia în bloc din Guvern a tuturor miniştrilor formaţiunii politice.

• 7 septembrie

- Guvernul - fără miniştrii USR PLUS - aprobă ordonanţa de urgenţă privind rectificarea bugetară.

- Camera Deputaţilor aprobă Legea consumatorului vulnerabil şi o trimite spre promulgare preşedintelui Klaus Iohannis, în contextul creşterii preţurilor energiei.

• 8 septembrie

- Preşedintele Klaus Iohannis emite decretele de revocare din funcţie a miniştrilor USR PLUS şi de numire a interimarilor.

• 9 septembrie

- Guvernul aprobă eliberarea din funcţie a tututor prefecţilor şi subprefecţilor numiţi la propunerea USR PLUS.

• 16 septembrie

- Preşedintele Klaus Iohannis promulgă Legea consumatorului vulnerabil.

• 17 septembrie

- Autoritatea pentru Supraveghere Financiară (ASF) declară insolvenţa City Insurance, cea mai mare companie de asigurări RCA din România.

• 22 septembrie

- Guvernul aprobă un act normativ pentru despăgubirea asiguraţilor la City Insurance.

• 23 septembrie

- Procurorii descind la City Insurance şi la locuinţele administratorilor societăţii, de unde ridică mai multe documente şi obiecte.

• 25 septembrie

- PNL organizează un congres cu prezenţă fizică, la care au participat 5.000 de persoane, pentru alegerea noului preşedinte al formaţiunii politice. Cu 60,2% din voturile exprimate, Florin Cîţu devine preşedintele PNL.

• 27 septembrie

- Comisia Europeană aprobă evaluarea pozitivă a PNRR, care va putea primi, astfel, din partea UE, granturi în valoare de 14,2 miliarde de euro şi împrumuturi de 14,9 miliarde de euro, în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă.

- Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, vine la Bucureşti pentru parafarea acordului dat de forul european pentru PNRR.

- Ludovic Orban îşi depune mandatul de preşedinte al Camerei Deputaţilor.

• 28 septembrie

- PSD depune o moţiune de cenzură împotriva Guvernului.

• 29 septembrie

- Conducerea ASF este audiată de Comisiile reunite de buget-finanţe ale Parlamentului pe tema prăbuşirii City Insurance.

• 30 septembrie

- Moţiunea PSD este citită în plenul Parlamentului.

• 4 octombrie

- Guvernul aprobă ordonanţa de urgenţă prin care stabileşte compensarea preţului energiei electrice şi al gazelor naturale.

- Guvernul aprobă actul normativ prin care stabileşte majorarea cu 10% a salariului minim net pe economie de la începutul lui 2022.

• 5 octombrie

- Guvernul condus de Florin Cîţu este demis de Parlament, prin moţiune de cenzură.

- Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României decide majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,50% pe an, de la 1,25%, începând cu data de 6 octombrie.

• 19 octombrie

- Ţara noastră atinge vârful valului 4 al pandemiei.

• 26 octombrie

- Liberalul Ludovic Orban demisionează din grupul parlamentar PNL.

• 28 octombrie

- PNRR este avizat de Consiliul Uniunii Europene.

• 9 noiembrie

- Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României decide majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75%, de la 1,50%, începând cu data de 10 noiembrie 2021.

• 11 noiembrie

- Comisia Europeană estimează că economia României va creşte cu 7% în 2021, după ce, în iulie, anticipa un avans de 7,4%.

• 16 noiembrie

- Institutul Naţional de Statistică (INS) anunţă că, în trimestrul al treilea din 2021, creşterea economiei ţării noastre a încetinit la 0,3% faţă de perioada aprilie-iunie, iar comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2020, avansul PIB a fost de 7,2% pe serie brută şi 8% pe serie ajustată. Conform sursei citate, în primele nouă luni din 2021, PIB-ul României a crescut cu 7,1% pe seria brută şi cu 6,8% pe cea ajustată sezonier, faţă de acelaşi interval din anul precedent.

• 22 noiembrie

- Preşedintele ţării, Klaus Iohannis, îl desemnează, la propunerea PSD, PNL şi UDMR, pe generalul în rezervă Nicolae Ciucă pentru funcţia de prim-ministru însărcinat cu alcătuirea noului guvern şi obţinerea votului de învestitură.

• 23 noiembrie

- Este schimbată conducerea celor două Camere ale Parlamentului. Marcel Ciolacu este ales preşedinte al Camerei Deputaţilor, funcţie care era vacantă după demisia liberalului Ludovic Orban. La Senat, Florin Cîţu ia postul de preşedinte după ce Anca Dragu (USR) este revocată din funcţie.

• 25 noiembrie

- Guvernul PNL-PSD-UDMR condus de premierul Nicolae Ciucă este învestit de Parlament şi depune jurământul.

• 26 noiembrie

- Adrian Câciu, ministrul de Finanţe, semnează acordul de împrumut prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţn încheiat între Comisia Europeană şi România, în valoare de aproximativ 15 miliarde de euro, bani care vor fi folosiţi pentru finanţarea deficitului bugetului de stat şi pentru refinanţarea datoriei publice guvernamentale, pe baza cheltuielilor bugetare efectuate pentru reformele prevăzute în PNRR.

• 2 decembrie

- Comisia Europeană plăteşte în contul Ministerului Finanţelor Publice avansul de 1,8 miliarde de euro din PNRR.

• 15 decembrie

- Guvernul aprobă implementarea, începând cu 1 ianuarie 2022, a pachetului social propus în programul de guvernare.

- Florin Roman, ministrul Digitalizării, îşi înaintează demisia din Cabinetul Ciucă, în urma unui scandal de plagiat.

• 17 decembrie

- Preşedintele Klaus Iohannis îl numeşte ministru interimar al Digitalizării pe Virgil Popescu.

- Executivul adoptă ordonanţa de urgenţă "trenuleţ" privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea unor acte normative.

• 20 decembrie

- Guvernul Ciucă aprobă proiectul de lege privind bugetul de stat şi cel privind bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul 2022.

• 27 decembrie

- Ministerul de Finanţe anunţă că ţara noastră a încheiat primele 11 luni din 2021 cu un deficit bugetar de 55,98 miliarde lei (4,70% din PIB), în scădere faţă de deficitul de 84 miliarde lei (7,94% din PIB) înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2020.

• 31 decembrie

- Indicele BET, care reuneşte cele mai lichide 19 acţiuni de la BVB, încheie anul cu un avans de 33,2%, iar cu tot cu dividende, indicele a avut un randament de 40%.

- Indicele BET-BK, reperul de randament al fondurilor de investiţii în acţiuni, a avut un avans de 34,67% anul trecut, iar indicele extins BET-XT cu tot cu dividende, de 37,08%.

- În 2021, pentru al doilea an la rând, titlurile TeraPlast au consemnat cea mai bună evoluţie din principalul indice al BVB, acţiunile producătorului de materiale de construcţii având un randament total de 217,92%.

- Autorităţile anunţă că numărul total de cazuri confirmate cu Covid-19 în ţara noastră ajunge la 1.808.891. De la începutul pandemiei au fost înregistrate, în ţara noastră, 58.752 de decese, iar 1.738.999 de persoane au fost vindecate.

- Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 anunţă, în baza datelor furnizate de Institutul Naţional de Sănătate Publică, că, la data respectivă, erau vaccinate 7.942.201 persoane împotriva coronavirus, din care 7.822.091 au primit schema completă.