APRILIE FINANCIAR Discordie la Palatul Victoria, PNRR în stand-by şi evaluări bune la nivel macroeconomic

Instabilitatea atmosferică specifică lunii aprilie şi-a pus amprenta şi asupra scenei politice româneşti. După o iarnă plină de frământări în interiorul coaliţiei de guvernare, a doua lună de primăvară a fost caracterizată de o presiune crescută, amplificată de revocarea din funcţia de ministru al Sănătăţii a controversatului Vlad Voiculescu de către premierul Florin Cîţu. Încheierea de către liderii coaliţiei de guvernare a unui act adiţional la protocolul semnat în decembrie 2020, prin care limitează libertatea prim-ministrului în remanierile guvernamentale a reuşit totuşi să readucă normalitatea.

În toată această perioadă, negocierile cu Comisia Europeană privind Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare (PNRR) au trecut în plan secund, fapt consemnat şi de eşecul depunerii formei finale a documentului la 30 aprilie 2021, termen ce a fost amânat pentru 31 mai, din cauza incompetenţei reprezentanţilor noştri de a demonstra factorilor de decizie de la Bruxelles că avem capacitatea administrativă pentru realizarea proiectelor propuse.

Ar mai fi de subliniat, pentru luna trecută, faptul că, deşi în primele două săptămâni au avut loc proteste anti-restricţii în mai multe oraşe din ţară, proteste unde purtarea măştii de protecţie a fost o chestiune facultativă, în a doua jumătate a lunii aprilie nu s-a înregistrat nicio creştere a numărului persoanelor infectate cu Sars-Cov 2, ci statisticile oficiale au consemnat o scădere permanentă, ceea ce a dus, la finalul lunii, intrarea în scenariul verde al pandemiei a peste 90% din localităţile din ţară.

Tot la finalul lunii trecute, execuţia bugetului general consolidat întocmită de Ministerul Finanţelor pentru primele trei luni ale anului 2021 ne-a arătat un deficit de 14,63 miliarde de lei (1,28% din PIB), în scădere faţă de deficitul de 18,06 miliarde de lei (1,71% din PIB), înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2020. Lucruri pozitive în domeniul economic au venit dinspre agenţiile de rating. În timp ce Standard&Poors a menţinut ratingul suveran aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/A-3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în monedă locală şi valută, cu perspectivă îmbunătăţită de la negativ la stabil, agenţia Fitch a confirmat ratingul României la BBB-, cu perspectivă negativă.

• Stare de alertă prelungită, Florian Bodog - fără imunitate

Luna aprilie a debutat furtunos, în 3 aprilie, odată cu Paştele catolic, când în mai multe localităţi din ţară, printre care s-a numărat şi municipiul Bucureşti au avut loc proteste împotriva noilor restricţii impuse de autorităţi la finalul lunii martie, prin prisma creşterii ratei de incidenţă în mai multe zone şi a supraaglomerării secţiilor de Terapie Intensivă din spitalele Covid şi suport-Covid.

În 6 aprilie, Guvernul a consemnat prima veste bună a lunii privind starea ţării la nivel macro-economic. Fondul Monetar Internaţional a estimat că ţara noastră va înregistra în 2021 o creştere cu 6% a Produsului Intern Brut. Conform FMI, tendinţa de creştere se va menţine şi în anul 2022, când PIB ar urma să se majoreze cu 4,8%. Potrivit acestor estimări, performanţele economiei româneşti ar urma să fie, atât în 2021, cât şi în 2022, peste media europeană de 4,5% în acest an şi de 3,9% anul viitor. Referitor la prognoza FMI, prim-ministrul Florin Cîţu a spus că aceasta arată încredere în măsurile pe care le ia Guvernul şi în programul de guvernare, creşterea economică estimată de organizaţia internaţională fiind mai mare decât estimările Cabinetului Cîţu şi decât estimările Comisiei Naţionale de Statistică şi Prognoză.

La şedinţa de guvern din 7 aprilie, membrii Executivului au aprobat memorandumul prin care au mandatat Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene să negocieze cu oficialii Comisiei Europene forma Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

"Am cerut miniştrilor să se implice direct în negocieri, să îl ajute pe ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, pentru a ne asigura că proiectele importante pentru România vor fi incluse în forma finală a PNRR", afirma atunci premierul Florin Cîţu, care ulterior, spre finalul lunii trecute, avea să constate că lucrurile au stat exact pe dos.

În aceeaşi zi, prim-ministrul Florin Cîţu a decis constituirea Comitetului interministerial pentru revenirea României la normalitate la 1 iunie 2021, comitet care, până la finalul lunii trecute s-a întrunit de trei ori. Referitor la ridicarea restricţiilor, premierul a spus: "Vă dau două orizonturi: un orizont la 1 iunie, în care avem 5 milioane de persoane vaccinate, asta înseamnă aproape 35% dintre persoane, şi finalul lunii iulie, când avem 10 milioane de persoane, asta înseamnă 70% şi atunci putem să vorbim de o relaxare şi mai mare a restricţiilor".

Premierul a insistat că nu este de acord cu un nou lock-down, fie el şi de două săptămâni, aşa cum solicitau ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu şi secretarul de stat Andreea Moldovan, pentru reducerea ratei de infectare cu Sars-Cov 2 comparativ cu finalul lunii martie. Florin Cîţu a precizat că sunt suficiente respectarea măsurilor de protecţie şi de restricţie şi intensificarea campaniei de vaccinare pentru a trece cu bine peste valul trei al pandemiei.

De fapt, a doua zi, în 8 aprilie, Guvernul a decis prelungirea cu încă 30 de zile, începând cu 13 aprilie, a stării de alertă, fără a adăuga alte restricţii decât cele care se aflau în vigoare la data respectivă. Singura modificare în actul respectiv a fost stabilirea ridicării restricţiilor de deplasare pentru Noaptea de Înviere din cadrul sărbătorilor pascale pe rit ortodox, din noaptea de 1 spre 2 mai.

Tot în 8 aprilie, Direcţia Naţională Anticorupţie a solicitat Senatului ridicarea imunităţii parlamentare a fostului ministru al Sănătăţii, social-democratul Florian Bodog, pentru a fi pus sub urmărire penală pentru mai multe infracţiuni: abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (12 acte materiale), fals intelectual, în formă continuată (12 acte materiale), fals în înscrisuri sub semnătură privată (trei infracţiuni). Ulterior, în 21 aprilie, Senatul a încuviinţat ridicarea imunităţii lui Florian Bodog, solicitarea DNA de începere a urmăririi penale fiind aprobată cu 98 de voturi "pentru", 24 de voturi "împotrivă" şi o abţinere. În urma acestui vot, social-democratul a fost pus sub urmărire penală în 27 aprilie.

• Strămutarea de la Foişor şi ordinul privind criteriile de carantinare, fatale pentru Vlad Voiculescu

În noaptea de 9 spre 10 aprilie a avut loc un eveniment care a tulburat societatea românească şi care a aprins flacăra scandalului în cadrul coaliţiei de guvernare. 70 de pacienţi de la spitalul Foişor, unii abia operaţi, au fost trimişi acasă sau transferaţi la alte unităţi medicale în noaptea respectivă, deoarece spitalul a devenit unitate Covid, din cauza lipsei acute de locuri la Terapie Intensivă în Capitală. Decizia a fost luată în 9 aprilie şi a fost comunicată managerului Spitalului Foişor la ora 12, deoarece unitatea sanitară are o secţie de terapie intensivă de 21 de paturi şi 200 de paturi pe oxigen. La două zile după scandalul respectiv şi la o zi după ce mii de persoane au protestat în Bucureşti împotriva ministrului Sănătăţii căruia i-au solicitat demisia, Vlad Voiculescu a negat, în 11 aprilie, orice vină a sa în privinţa modului de acţiune, aruncând culpabilitatea asupra Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă şi managerului spitalului.

În 13 aprilie, secretarul de stat Andreea Moldovan a pecetluit soarta ministrului Vlad Voiculescu după ce a publicat în Monitorul Oficial Ordinul de ministru nr. 506 din 9 aprilie 2021 prin care au fost modificate criteriile de carantinare a localităţilor, fără aprobarea premierului Florin Cîţu şi fără aprobarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.

Astfel că, înaintea şedinţei de guvern din 14 aprilie, prim-ministrul Florin Cîţu a solicitat preşedintelui Klaus Iohannis revocarea din funcţie a ministrului Vlad Voiculescu şi a secretarului de stat Andreea Moldovan.

Gestul premierului a iscat un adevărat scandal în interiorul coaliţiei de guvernare, partenerii de la USR PLUS ameninţând chiar cu retragerea din Guvern dacă Florin Cîţu nu va fi demis din fruntea Executivului. Mai mult, în urma demiterii lui Voiculescu, şedinţa de guvern din 14 aprilie a fost amânată pentru a doua zi, iar interimar la conducerea Ministerului Sănătăţii a devenit premierul Florin Cîţu, deoarece vicepremierul Dan Barna a refuzat să îşi asume această poziţie până la liniştirea apelor, adică până la desemnarea unui nou ministru.

Întreaga dispută din interiorul coaliţiei avea să se încheie, după negocieri dure, în 20 aprilie, cu rămânerea lui Florin Cîţu în funcţia de prim-ministru, cu desemnarea secretarului de stat Ioana Mihăilă în funcţia de ministru al Sănătăţii şi cu semnarea de către liderii coaliţiei a "unui act adiţional" la protocolul de guvernare, document ce prevede că deciziile politice majore se iau colegial, cu acordul formaţiunilor din coaliţie şi că responsabilitatea politică se asumă împreună, cu participarea la decizie a tuturor membrilor coaliţiei şi a premierului. Prerogativa constituţională a prim-ministrului privind trimiterea cererii de revocare a unui ministru către Preşedinte se exercită, conform documentului semnat, după informarea prealabilă a formaţiunii care l-a propus pe ministru, pe baza unor argumente cuprinse într-o evaluare obiectivă făcută de premier şi după o dezbatere în coaliţie.

Situaţia pare hilară mai ales dacă ţinem cont că, a doua zi, în 21 aprilie, preşedintele Klaus Iohannis a declarat: "Modificarea din Guvern care s-a făcut a fost corectă. (...) Coaliţia de guvernare a trecut în aceste zile printr-un moment mai dificil. Orice alianţă, în care lucrează împreună mai multe forţe politice, se confruntă cu astfel de provocări. Nu trebuie să tratăm acest episod drept altceva decât este - o situaţie în care Coaliţia şi Guvernul au avut de gestionat o provocare, iar răspunsul, dincolo de unele declaraţii mai puţin inspirate, a fost unul bun. Liderii Coaliţiei au dat dovadă de maturitate şi responsabilitate şi am încredere că vor continua să rămână la fel de uniţi".

• Proiectul de lege privind 5G, trimis Parlamentului

În şedinţa de guvern din 15 aprilie, membrii Cabinetului Cîţu au aprobat proiectul de lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice şi de comunicaţii de interes naţional şi condiţiile implementării reţelelor 5G, act pe care l-au trimis Parlamentului spre dezbatere şi adoptare. Prin condiţiile introduse în proiectul de act normativ, Guvernul pune în practică condiţiile prevăzute în Memorandumul semnat cu SUA şi interzice participarea la dezvoltarea reţelelor 5G a unor companii controlate de către statul chinez.

În aceeaşi şedinţă, Executivul a mai aprobat o ordonanţă de urgenţă privind acordarea unui ajutor de stat de restructurare Societăţii "Complexul Energetic Oltenia"-SA. Conform actului normativ, Ministerul Finanţelor va aloca sub forma de grant, la solicitarea Ministerului Energiei, suma de 664,1 milioane lei, în scopul asigurării resurselor necesare acordării ajutorului de stat, Societăţii Complexul Energetic Oltenia SA. Suma va fi asigurată de Ministerul Finanţelor din venituri rezultate din privatizare, pentru achiziţia parţială de certificate de emisii de gaze cu efect de seră aferente anului 2020. Acest ajutor acordat la mijlocul lunii trecute a fost aprobat după ce, în 31 martie, guvernul Cîţu a mai aprobat o ordonanţă de urgenţă prin care CE Oltenia primeşte un ajutor de stat de 1,18 miliarde de lei (241,4 milioane euro), pentru acoperirea necesarului de lichidităţi şi pentru achiziţia parţială de certificate de emisii de gaze cu efect de seră aferente anului 2020.

În aceeaşi zi, premierul, în calitate de ministru interimar al Sănătăţii, a anulat ordinul nr. 506 din 9 aprilie 2021 privind modificarea criteriilor de carantinare a localităţilor.

Guvernul a mai discutat în primă lectură ordonanţa de urgenţă privind folosirea semnăturii electronice avansată sau calificată, însoţită de marca temporală, în încheierea contractelor de muncă, în relaţiile cu instituţiile statului, pentru angajatori sau angajaţi, act normativ ce a fost adoptat la finalul lunii aprilie. Membrii Cabinetului au mai adoptat un memorandum care stabileşte, ca în cursul lunii mai, ministerele de linie să transmită propunerile privind politica de salarizare în sistemul public. "Principiile pe care le-am stabilit sunt simple şi nu conduc în niciun fel la afectarea veniturilor. Practic, reanalizăm coeficienţii de ierarhizare pentru fiecare familie ocupaţională de funcţii bugetare şi unele sporuri vor intra în salariile de bază. De asemenea, acele sporuri care pot fi acordate în sumă fixă vor fi date în sumă fixă; sporurile care vor rămâne după includerea unora în salariile de bază nu vor depăşi 20% din salariul de bază plătit individual. Mai este un lucru extrem de important: salariul în plată de bază să fie acelaşi pentru toată lumea", a afirmat Raluca Turcan, ministrul Muncii.

• Rating de ţară îmbunătăţit de Standard & Poor's, CSM - nemulţumit de Departamentul de Stat al SUA

Agenţia de rating Standard & Poor's a anunţat în 16 aprilie îmbunătăţirea perspectivei datoriei guvernamentale a României pe termen lung şi scurt în monedă locală şi valută. Astfel, de la "negativ" ratingul a fost ridicat la "stabil". Premierul Florin Cîţu a reacţionat pe Facebook spunând că este o "veste fantastică". Aceasta este prima modificare în sens pozitiv a perspectivei în cazul României pe care o face agenţia de rating din ultimii şapte ani, mai precis din noiembrie 2013. Agenţia S&P a reconfirmat, totodată, şi ratingul suveran aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/A-3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în monedă locală şi valută. Este ultima categorie recomandată investiţiilor. Şi la sfârşitul anului trecut ratingul fusese menţinut în această categorie.

Şedinţa din 19 aprilie a Comisiei pentru Relaţii Internaţionale şi Programe a Consiliului Superior al Magistraturii avea să consemneze un fapt inedit. Majoritatea membrilor care este coagulată în jurul fostului preşedinte al CSM, Lia Savonea, un magistrat apropiat social-democraţilor, a decis să formuleze, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, o solicitare către Departamentul de Stat al SUA pentru a elimina din raportul privind situaţia drepturilor omului în România în anul 2020 a unor menţiuni care ar fi generice, care nu indică sursele de informare şi care se referă la o hotărâre în materie disciplinară a Secţiei pentru Judecători din cadrul CSM.

În speţă este vorba despre faptul că Departamentul de Stat a arătat că nu este normal ca Secţia pentru Judecători din cadrul CSM să sancţioneze disciplinar declaraţiile făcute în presă de anumiţi magistraţi, pentru că acest tip de sancţiune încalcă dreptul la libera exprimare a judecătorilor şi procurorilor şi independenţa justiţiei. Este vorba despre sancţiunea aplicată judecătoarei Crina Muntean, de la Tribunalul Bihor, care a fost sancţionată cu suspendarea din magistratură pe o perioadă de 6 luni pentru acordarea unui interviu în care îşi exprima îngrijorarea că «reţelele de interese» locale - alcătuite din reprezentanţi ai sistemului judiciar şi din sistemul afacerilor - şi-au unit forţele pentru ca judecătorii «incomozi» să fie îndepărtaţi din funcţii. Decizia Secţiei pentru Judecători din cadrul CSM, secţie controlată de Lia Savonea, a fost contestată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În 21 aprilie, după calmarea tensiunilor din coaliţia de guvernare, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de numire în funcţia de membru al Guvernului a doamnei Ioana Mihăilă, ministrul sănătăţii. La sfârşitul şedinţei de guvern din aceeaşi zi, premierul Florin Cîţu a ţinut să precizeze că protocolul coaliţiei este unul politic şi că şeful Guvernului face distincţie între deciziile politice şi deciziile guvernamentale, care sunt reglementate de actele normative sau de Constituţie.

• Compania românească UiPath se listează la bursa din New York

UiPath, primul start-up fondat în ţara noastră care a dobândit statutul de unicorn, adică a fost evaluat la peste un miliard de dolari, a devenit şi prima companie din ţara noastră care s-a listat la bursa din New York. După ce a debutat, pe 21 aprilie, la New York Stock Exchange (NYSE), UiPath (PATH) a început a doua zi de tranzacţionare la Wall Street la preţul de 73,2 dolari/acţiune, ceea ce a dus evaluarea liderului global în domeniul automatizării robotizate a proceselor (RPA) la circa 40 miliarde de dolari. La acel preţ, valoarea pachetului de acţiuni PATH deţinut de Daniel Dines, fondatorul şi directorul companiei, se ridica la circa opt miliarde de dolari.

• Discuţii pe PNRR şi o nouă perspectivă de la agenţia Fitch

A doua parte a lunii aprilie a fost marcată de discuţiile privind întocmirea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), document care nu corespunde, din punct de vedere tehnic, cu solicitările Comsiei Europene.

Preşedintele Klaus Iohannis a spus că data de 30 aprilie pentru depunerea PNRR este un termen orientativ, nu ultimativ, iar PNRR va fi îmbunătăţit cu observaţiile primite de la funcţionarii de la Bruxelles. Mai mult, peste câteva zile, în 27 aprilie, Klaus Iohannis a menţionat că negocierile cu Comisia Europeană pe PNRR "nu sunt simple deloc", dar a precizat că el crede că sumele alocate prin acest plan vor fi absorbite în totalitate de către ţara noastră.

În această perioadă, în 24 aprilie, Fitch Ratings a confirmat ratingul suveran al României la "BBB minus" cu perspectivă negativă, aceasta fiind ultima notă din categoria "investment-grade" (recomandat pentru investiţii). Perspectiva negativă reflectă incertitudinile privind implementarea politicilor care să vizeze combaterea dezechilibrelor fiscale structurale pe termen mediu şi impactul pandemiei de coronavirus asupra finanţelor publice ale României. Planurile actualei administraţii includ o serie de reforme fiscale şi macro pentru a ancora sustenabilitatea fiscală pe termen mediu, dar un istoric slab al consolidării fiscale şi rigidităţile bugetare extrem de ridicate constituie dificultăţile cheie ale finanţelor publice, apreciază Fitch.

• Marea Neagră - un butoi cu pulbere, Iohannis - nemulţumit de modificarea legilor justiţiei propusă de ministrul Stelian Ion

Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării din 27 aprilie a avut ca subiect principal pe ordinea de zi analizarea stării de securitate în regiunea Mării Negre, în contextul acumulării de trupe ale Federaţiei Ruse pe frontiera de est a Ucrainei, şi implicaţiile pentru ţara noastră.

Conform comunicatului de presă emis de CSAT imediat după şedinţă, autorităţile din ţara noastră susţin că tot ceea ce se întâmplă în zona Mării Negre afectează şi securitatea euroatlantică.

Amintim că, înainte cu o zi de şedinţa CSAT, Ministerul Afacerilor Externe a decis expulzarea lui Alexei Grishev, adjunctul ataşatului militar rus din ţara noastră.

Preşedintele Klaus Iohannis a lămurit în cadrul conferinţei de presă şi obiecţiile sale în legătură cu pachetul de modificare a legilor justiţiei pe care ministrul Stelian lon l-a trimis spre avizare Consiliului Superior al Magistraturii, fără să se consulte cu partenerii coaliţiei de guvernare. Preşedintele a precizat că este nemulţumit de modul în care a fost formulată introducerea avizului conform pentru numirea procurorilor de rang înalt şi susţine că prevederea respectivă nu i se poate aplica lui, deoarece i-ar reduce atribuţiile constituţionale.

• 14,63 miliarde lei - deficitul bugetar pe primul trimestru

Ministerul de Finanţe a publicat în 27 aprilie execuţia bugetului general consolidat în primele trei luni ale anului 2021. Conform datelor publicate, primul trimestru s-a încheiat cu un deficit de 14,63 miliarde de lei (1,28% din PIB), în scădere faţă de deficitul de 18,06 miliarde de lei (1,71% din PIB), înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2020. Potrivit ministerului de resort, 6,06 miliarde lei (0,53% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin investiţii şi cheltuieli excepţionale alocate pentru combaterea efectelor epidemiei de Covid 19. În perioada ianuarie-martie 2021, cheltuielile de investiţii au fost cu 2,21 miliarde de lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi plăţile cu caracter excepţional generate de epidemia Covid 19 au fost de 3,85 miliarde de lei.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 85,79 miliarde lei în primele trei luni ale anului 2021, cu 18,8% mai mari faţă de trimestrul I 2020 şi cu 14,9% faţă de trimestrul I 2019. Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 100,42 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 11,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele trei luni ale anului 2021 au înregistrat o creştere cu 0,2 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2020, de la 8,6% din PIB la 8,8% din PIB.

Cheltuielile de personal ale administraţiei au însumat 27,74 miliarde lei, în creştere cu 5,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 38,18 miliarde lei, în creştere cu 16,5% comparativ cu primul trimestru al anului 2020, principalele motive ale majorării fiind creşterea valorii punctului de pensie începând cu 1 septembrie 2020 şi majorarea cu 20% a alocaţiilor copiilor.

Revenind la capitolul venituri, încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 6,75 miliarde lei în perioada ianuarie-martie 2021, consemnând o creştere de 12,7% faţă de anul trecut. Contribuţiile de asigurări au înregistrat 30,50 miliarde lei în primele trei luni ale anului 2021, consemnând o creştere de 11,6% faţă de 2020.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 3,86 miliarde lei (în creştere cu 34,9%), în timp ce încasările nete din TVA au înregistrat 16,95 miliarde lei în primele trei luni ale anului curent (în creştere cu 37,9% comparativ cu anul trecut).

• Rezerva de aur rămâne la Londra

În 27 aprilie, cu 173 voturi pentru, 131 împotrivă şi o abţinere, Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a decis respingerea definitivă a proiectului legislativ iniţiat în anul 2019 de PSD privind repatrierea rezervei de aur pe care ţara noastră o are depozitată la Banca Angliei. Banca Naţională a României anunţa la jumătatea lunii aprilie că rezerva de aur este de 103,7 tone, cu peste 50% mai mult decât în anul 1989. Din totalul rezervei de aur, 60% este depozitată la Banca Angliei.

• Bucureşti şi Iaşi - fără buget aprobat, Cîţu - interesat de relaxarea de la 1 iunie

Sfârşitul lunii aprilie a adus o situaţie inedită pe scena politică. Deşi, la prima vedere, se părea că tensiunile din interiorul coaliţiei de guvernare s-au stins după semnarea actului adiţional la protocolul de colaborare, în teritoriu conflictul dintre PNL şi USR PLUS mocneşte încă, iar acest fapt are efecte negative asupra cetăţenilor din marile oraşe ale ţării. Din cauza neînţelegerilor dintre cele două formaţiuni politice, consilierii USR PLUS au trântit bugetele propuse de primarii Mihai Chirica la Iaşi şi Nicuşor Dan la Bucureşti. În cazul Capitalei, la şedinţa din 28 aprilie consilierii generali ai USR PLUS au susţinut că primarul general a supraestimat veniturile cu peste 2 miliarde lei, pentru a putea majora astfel cheltuielile bugetare. În replică, Nicuşor Dan, primarul general al Capitalei, a spus că este uluit de decizia celor de la USR PLUS, care este de neînţeles atât timp cât este vorba despre acelaşi buget pe care l-a agreat cu respectivii consilieri la întâlnirea din 15 martie 2021.

În cadrul conferinţei de presă susţinută după şedinţa de guvern, şeful Executivului a precizat că este posibil ca, de la 1 iunie, dacă toţi angajaţii din HoReCa vor fi vaccinaţi, restaurantele să funcţioneze la interior indiferent de valoarea ratei de incidenţă Covid-19. Mai mult, este posibil să fie reluată activitatea şi în domeniul organizării de evenimente.

În şedinţa de guvern din 28 aprilie, membrii Cabinetului au aprobat patru ordonanţe de urgenţă. Unul dintre actele normative se referă la fondurile alocate medicilor de familie pentru participarea la campania naţională de vaccinare. Astfel, fiecare medic de familie va primi de la bugetul de stat 40 lei pentru fiecare pacient vaccinat anti-Covid 19. Un alt act normativ se referă la debirocratizarea microîntreprinderilor cu până la nouă angajaţi. De prevederile acestei ordonanţe de urgenţă vor beneficia aproximativ 450.000 de microîntreprinderi, iar prin actul normativ se elimină obligativitatea întocmirii fişei postului, fişei de prezenţă şi regulamentului intern, acestea rămânând valabile doar la solicitarea angajatului în scris către angajator.

A treia ordonanţă de urgenţă adoptată de Guvern la finalul lunii trecute se referă la digitalizarea relaţiilor de muncă pentru mediul de afaceri. Actul normativ permite folosirea semnăturii electronice în format avansat sau calificat însoţită de marca temporală fie pentru încheierea contractelor de muncă, fie în raportul angajatorilor cu instituţiile statului.

Ultima ordonanţă de urgenţă este legată de sprijinirea minerilor din Valea Jiului. Prin actul adoptat, Guvernul a extins cu încă o lună susţinerea de la bugetul de stat a plăţii salariilor restante şi a altor facilităţi pentru minerii respectivi, până când intră în vigoare planul de redresare economică a zonei pregătit de Ministerul Energiei.

Mai menţionăm că în aceeaşi zi, 28 aprilie, Direcţia Naţională Anticorupţie adispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi măsura controlului judiciar pe o durată de 60 de zile începând de la data de 27 aprilie 2021, până la data de 25 iunie 2021 faţă Costel Alexe, fost ministru al Mediului în guvernările Orban şi actual preşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi instigare la delapidare.

Conform procurorilor anticorupţie, Costel Alexe, în calitate de ministru, a solicitat în 6 aprilie 2020, în mod direct, de la directorul general al Combinatului Siderurgic Liberty Galaţi mai multe produse din tablă (tablă cutată, ţeavă pătrată, ţeavă rectangulară şi rulouri de tablă) în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu referitoare la alocarea, cu titlu gratuit, către fabrica respectivă, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră şi la monitorizarea măsurilor luate de această fabrică pentru închiderea unui depozit de deşeuri neconforme (haldă de zgură). Depozitul respectiv este unul dintre cele 68 depozite neînchise pentru care statul român a fost condamnat de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, în anul 2018, pentru neîndeplinirea obligaţiei asumate ca stat membru al UE de a le închide cât mai repede. Ca urmare, România trebuie să raporteze periodic situaţia depozitelor menţionate în cuprinsul hotărârii CJUE. Foloasele respective, în cantitate de 22 tone, ar fi fost primite în zilele de 23 aprilie 2020 şi 07 iulie 2020, la punctul de lucru al unei societăţi comerciale administrată de o rudă a ministrului. Valoarea foloaselor ce ar fi fost primite ca mită de fostul ministru este de 99.956 lei şi constă în contravaloarea produselor siderurgice, a manoperei şi a transportului.