ARF: Piaţa de factoring a depăşit 8.6 miliarde de euro în 2023

Piaţa de factoring avut o creştere temperată în 2023, atingând un nivel de 8.66 miliarde de euro, se arată într-un comunicat al ARF, remis redacţiei. Conform studiului anual al pieţei, derulat de Asociaţia Română de Factoring (ARF), creşterea faţă de 2022 a fost de 10.35%, transmite sursa.

Factoringul intern a înregistrat o creştere de 12.5%, depăşind 7.6 miliarde euro, potrivit sursei. În acest segment de piaţă, cea mai spectaculoasă evoluţie a înregistrat-o factoringul revers, ajungând la 3.37 miliarde de euro, cu 30% mai mult faţă de anul precedent, adaugă sursa.

Un aspect ce merită subliniat este depăşirea, pentru prima dată în istoria studiului de piaţă derulat de ARF, a pragului de 2% din totalul volumelor relevante pentru piaţa internă, în ceea ce priveşte operaţiunile derulate de Instituţiile Financiare Nebancare, acestea atingând un nivel de 5% la nivelul anului 2023, se arată în comunicat.

Tranzacţiile internaţionale derulate prin factoring de export şi import au o contribuţie de 12.5% la totalul pieţei, cu o cifra totală a operaţiunilor de export de 882 milioane de euro, în scădere cu 3% faţă de anul anterior, în timp ce importul a atins 136 milioane euro, în scădere cu 8.7%, transmite sursa.

Potrivit comunicatului, "Dacă ne referim strict la companiile care au accesat soluţii de factoring intern, cel mai active au continuat să fie cele din sectorul Bunurilor de Larg Consum (18.5% din totalul creanţelor relevante, în creştere cu 15% faţă de 2022), alături de IT&C, Auto şi Alte Activităţi (13% din totalul creanţelor relevante, în creştere cu 15.5%, 16%, respectiv 28% faţă de 2022). Ca urmare a concentrării ridicate pe acest segment în ceea ce priveşte tranzacţiile de export (56% din totalul creanţelor relevante), sectorul cu cea mai mare pondere la nivelul întregii pieţe rămâne Metale, Chimicale, Reciclare (14.5% din totalul creanţelor factorizate, în scădere cu 10% faţă de 2022 în suma absolută)", explică Bogdan Roşu, preşedinte ARF.

Creşteri consistente au fost remarcate şi în zona companiilor din sectoarele intitulate generic Agricultură, Pescuit şi Produse Alimentare (21.5%), Autovehicule, Utilaje şi Echipamente (16.5%) şi FMCG (15%), transmite ARF.

Topul domeniilor în care se înscriu companiile care au accesat finanţări de factoring intern în 2023, aşa cum arată datele comunicatului:

FMCG - bunuri de larg consum: 1.4 miliarde euro

Autovehicule, utilaje, echipamente: 1 miliard euro

Electronice, informaţii şi telecomunicaţii: 980 milioane euro

Silvicultură, prelucrare lemn, construcţii: 729 milioane euro

Metale, chimicale, apă, reciclare: 681 milioane euro

Energie: 681 milioane euro

Agricultură, pescuit, produse alimentare: 597 milioane euro

Transport şi depozitare: 315 milioane euro

Produse farmaceutice, sănătate şi asistenţă socială: 229 milioane euro

Alte activitati: 1 miliard euro

Studiul ARF analizează şi aportul valoric al regiunilor de dezvoltare la totalul pieţei de factoring, informează sursa. Potrivit comunicatului, "În cifre absolute, zona Bucureşti-Ilfov a generat cele mai consistente operaţiuni de factoring - aproximativ 4.2 miliarde de euro - în creştere cu 19% faţă de anul precedent. De altfel, Bucureşti-Ilfov cuprinde şi 24% din totalul companiilor ce au desfăşurat operaţiuni de factoring în acest an. Pe locul al doilea se situează regiunea Sud-Est, cu o valoare de 895 milioane de euro, iar pe locul al treilea se află regiunea Sud-Muntenia, cu 887 milioane de euro. Creşteri procentuale semnificative s-au înregistrat în regiunile Centru şi Vest de 28%, respectiv 25% si Nord-Est, 67%", mai precizează Bogdan Roşu.

Din punct de vedere al cifrei de afaceri a companiilor care au accesat finanţări de tip factoring, se observă o uşoară creştere a ponderilor companiilor care accesează factoring, cu cifra de afaceri de peste 50 milioane de euro (44%, în creştere de la 41%), în detrimentul companiilor cu cifră de afaceri sub 5 milioane de euro (22%, în scădere de la 24%) şi al segmentului de mijloc (34%, în scădere de la 35%), precizează sursa.

Conform datelor din comunicat, "Aşa cum estimam la începutul anului trecut, investiţiile, bazate în mare parte pe oportunităţile oferite de programul PNRR, au susţinut creşterea economică, devansând consumul, impactat negativ de efectele inflaţiei. Încă la un nivel foarte ridicat, estimările de reducere a acesteia din urmă rămân rezervate pentru 2024, cu efect direct şi în nivelul dobânzii de referinţă, aspect de altfel susţinut şi de cele mai recente declaraţii ale Guvernatorului Băncii Naţionale. În ciuda deficitul bugetar foarte mare şi a anumitor blocaje de plăti intervenite deja de la finalul anului trecut, 2024 fiind an electoral, nu ne aşteptăm la o creştere a fiscalităţii. În acelaşi timp urmărim cu atenţie evoluţia marilor economii europene, cu care România are o interconectivitate puternică şi efectele presiunii exercitate asupra acestora de situaţia geopolitică curentă, dar şi evoluţiile şi efectele conflictelor din Ucraina şi respectiv Orientul Mijlociu, care pot afecta comerţul internaţional, atât din punct de vedere al evoluţiei preţurilor principalelor resurse şi al disponibilităţii acestora, precum şi efectele suferite pe lanţurile de producţie şi distribuţie internaţionale. În acest context, considerăm că 2024 va fi pentru piaţa de factoring din Romania un an de creştere moderată, un an de "pregătire" pentru un 2025 potenţial foarte diferit, în care creşterea fiscalităţii nu va mai putea fi evitată, impactul acesteia fiind încă greu de estimat.", mai explică Bogdan Roşu.