ARIN STĂNESCU: "O lege a insolvenţei personale nu rezolvă problema riscului valutar"

O lege a insolvenţei persoanelor fizice nu rezolvă problema riscului valutar, a spus, ieri, Arin Stănescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR), făcând referire la intenţia unor parlamentari să adopte de urgenţă Legea falimentului personal, pentru rezolvarea crizei împrumuturilor în CHF.

Prezent la Colocviile juridice organizate de Banca Naţională a României (BNR) pe tema insolvenţei personale, domnia sa a precizat că, în mod cert, avem nevoie de o astfel de reglementare - întrucât, în acest domeniu, "acum suntem la coada cozilor, acolo unde ne simţim noi bine" -, dar că legea persoanelor fizice trebuie să fie "bine făcută". "Trebuie să o facem astfel încât să fie aplicabilă. Nu o putem face în stil pompieristic. Aud spunându-se că trebuie să rezolvăm criza francilor elveţieni. Această lege nu rezolvă problema riscului valutar. Nici gând", a subliniat domnia sa.

Domnul Stănescu estimează că o lege de acest gen ar aduce în instanţe câteva sute de mii de dosare, nu milioane, aşa cum se vehiculează: "Nu cred în povestea milionului de dosare care ar apărea în România, mai ales că există şi dezavantaje când intri într-o astfel de procedură (...) Insolvenţa persoanelor fizice este o lege pe care, în afară de persoanele fizice şi de entităţile care le reprezintă -ANPC şi asociaţiile de consumatori -, nu o vrea nimeni. Numai că nu se poate aşa. (...) Există acordul BNR şi al instituţiilor internaţionale, care au blocat acest proiect de lege până acum. Primul proiect a fost depus în Parlament în 2009. Sunt vreo patru-cinci astfel de iniţiative în Senat şi la Camera Deputaţilor".

Preşedintele UNPIR a spus că un proiect bun ar trebui să indice şi de unde vin banii necesari pentru susţinerea cheltuielilor semnificative, aferente implementării unei asemenea reglementări.

Şeful practicienilor în insolvenţă este de părere că o astfel de lege nu trebuie aprobată imediat, sau, în caz contrar, în momentul apariţiei ei în Monitorul Oficial, intrarea în vigoare trebuie amânată cu circa şase luni, timp în care să fie întocmit un studiu de impact, care ar putea fi introdus în legislaţie prin Ordonanţă de Urgenţă.

• Liviu Stancu, MJ: "Impactul asupra structurilor din justiţie va fi major"

Impactul asupra structurilor din justiţie va fi major, este de părere Liviu Stancu, secretar de stat în Ministerul Justiţiei.

Domnia sa a precizat că, pentru aplicarea Legii falimentului personal, va fi necesară suplimentarea numărului de magistraţi, a personalului auxiliar şi a spaţiilor logistice aferente.

"Este ca la biliard, iar una din bilele lovite pleacă spre Finanţe. Va trebui văzut dacă statul are finanţe disponibile pentru asigurarea structurii din justiţie. Bulgărele se rostogoleşte, iar la baza lui se află ceva ce opinia publică nici nu cunoaşte", a subliniat domnul Stancu, declarând: "Nu avem posibilitatea decât parţial, cu structurile actuale, să preluăm aceste proceduri".

Şi viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu, este de părere că necesitatea unei legi a insolvenţei persoanelor fizice a devenit evidentă în ţara noastră, "însă este nevoie de o lege bună", care să ofere mai multe beneficii decât pierderi şi care să se axeze pe negocierea dintre debitor şi creditor în afara instanţelor de judecată, "procesele fiind lente şi costisitoare".

Bogdan Olteanu a subliniat: "Vrem să clarificăm cum să arate o bună legislaţie a insolvenţei persoanelor fizice. (...) În principiu, ea se potriveşte celor care au luat credite pe termen scurt. Pentru cei care au luat credite pe termen lung, o legislaţie a insolvenţei nu este soluţia. Acolo trebuie să existe alte soluţii, pentru că insolvenţa aduce toate datoriile la scadenţă, determină executarea unei părţi din datorie de îndată. Când ai un credit pe termen lung, care de obicei este luat pentru achiziţionarea unei locuinţe, nu este cea mai confortabilă soluţie".

Alexandru Păunescu, director în BNR, a opinat că Legea falimentului personal ar trebui să evite trimiterile la Codul Insolvenţei persoanelor juridice, întrucât această procedură poate duce la dispariţia respectivei entităţi, ceea ce nu este cazul debitorilor persoanele fizice.

Legea insolvenţei persoanelor fizice nu ar trebui privită ca un ajutor social, întrucât ştergerea datoriilor este un pas al procedurii, nu o premiză, potrivit domniei sale.

• Gheţea: "Legea insolvenţei personale trebuie să fie aplicabilă şi accesibilă debitorilor de bună credinţă"

Asociaţia Română a Băncilor (ARB) susţine implementarea unei legi a insolvenţei persoanelor fizice şi consideră că aceasta ar trebui să fie aplicabilă şi accesibilă debitorilor de bună credinţă şi să impună restricţii împotriva actelor frauduloase, a menţionat Radu Graţian Gheţea, preşedintele ARB.

Domnia sa a spus: "Întrebările sunt: această insolvenţă se aplică fără niciun fel de plafoane, indiferent de sumă; cineva cu credit pentru casă sau de nevoi personale este tratat la fel ca o persoană care a construit un mic bloculeţ cu zece apartamente? Pentru că există şi astfel de situaţii. Trebuie să găsim o modalitate să selectăm prin lege cazurile care merită să fie sub incidenţa acestei legi".

În opinia şefului ARB, la intrarea în insolvenţă, debitorul trebuie să demonstreze că a depus toate diligenţele, împreună cu creditorul, în vederea rezolvării situaţiei.

Nu trebuie să ne grăbim cu adoptarea unei astfel de legi, consideră Steven van Groningen, preşedintele Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR), care opinează că este nevoie să dialogăm şi să clarificăm toate aspectele legate de subiect.

"Oamenii nu ştiu că trei-cinci ani trăieşti cu cheltuieli minime, că totul va fi vândut, că cinci-opt ani nu ai voie să iei credite, să pleci din ţară. Este foarte important să calibrăm o astfel de lege".

• Răzvan Florescu, ANPC: "Legea falimentului personal reprezintă o prioritate, având în vedere condiţiile economice în care se află consumatorii"

Legea falimentului personal reprezintă o prioritate, având în vedere condiţiile economice în care se află consumatorii, este de părere Răzvan Florescu, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC).

Domnia sa a menţionat: "Dacă se ajunge pe cale judecătorească, noi considerăm că trebuie să nu fie lezat dreptul la locuinţa familială, adică să nu poată fi evacuaţi nici membrii familiei şi nici debitorul. Trebuie discutat de la caz la caz".

Până la insolvenţă, trebuie să se treacă prin mai multe etape, susţine reprezentantul ANPC, adăugând: "Una dintre ele este o discuţie între reprezentanţii debitorilor şi ai băncilor, pentru a se stabili dacă în contractul de credit există clauze abuzive sau practici comerciale incorecte şi apoi să se stabilească următoarea etapă în acest proces".

Domnul Florescu a spus că este absolut necesar un dialog între toţi factorii implicaţi, pentru ca legea să fie aplicabilă.

Pe fondul problemei creditelor în franci elveţieni, în ultima perioadă, parlamentarii au scos de la naftalină unul dintre proiectele legislative care privesc adoptarea Legii falimentului personal.

Atât consumatorii, cât şi băncile, parlamentarii şi reprezentanţii BNR susţin implementarea unei astfel de reglementări.

Membrii delegaţiei Fondului Monetar Internaţional au solicitat ca, înainte de adoptarea Legii insolvenţei persoanelor fizice, să fie realizată o analiză de impact.