AŞA CUM ZIARUL BURSA A ANUNŢAT ÎN AUGUST Guvernul vrea să înfiinţeze Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială

Guvernul a publicat, recent, proiectul de Ordonanţă de Urgenţă privind înfiinţarea Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială (CNSM), o structură de cooperare inter-instituţională care ar urma să conducă politica macroprudenţială a ţării noastre.

Surse bancare au declarat pentru ziarul BURSA, în luna august, că actul normativ ar urma să fie promovat în toamnă, după reluarea sesiunii parlamentare, după ce publicarea sa a fost amânată din cauza modificărilor pe care le-a suferit componenţa Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

Obiectivul fundamental al Comitetului îl reprezintă menţinerea stabilităţii financiare, inclusiv prin consolidarea capacităţii sistemului financiar să reziste la şocuri şi prin diminuarea acumulării de riscuri sistemice. Proiectul stabileşte atribuţiile Comitetului, care vizează elaborarea strategiei privind politica macroprudenţială, analiza informaţiilor disponibile şi identificarea riscurilor la adresa stabilităţii financiare, identificarea instituţiilor de importanţă sistemică, emiterea de recomandări şi avertizări în vederea prevenirii sau diminuării riscurilor şi monitorizarea implementării acestora, precum şi monitorizarea implementării recomandărilor emise de Comitetul European pentru Risc Sistemic. De asemenea, CNSM urmează să fie responsabil şi de coordonarea gestiunii crizelor financiare.

În cazul în care identifică riscuri la adresa stabilităţii financiare, Comitetul poate să emită recomandări şi avertizări privind acestea fie către autorităţile de supraveghere financiară microprudenţială, fie către Guvern. "În urma primirii unor astfel de recomandări sau avertizări, destinatarii trebuie să adopte măsurile recomandate sau să întreprindă acţiuni în vederea diminuării riscurilor asupra cărora au fost avertizaţi, în caz contrar fiind necesară oferirea de explicaţii cu privire la lipsa de acţiune", se precizează în proiectul ordonanţei. În consens cu atribuţiile legate de supravegherea macroprudenţială, Comitetului Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială îi sunt conferite responsabilităţi pe linia coordonării gestiunii crizelor financiare, în sensul identificării măsurilor necesare în vederea reducerii riscului de contaminare în cazul unui impact sistemic al eventualelor dificultăţi cu care se pot confrunta participanţii la piaţa financiară.

CNSM urmează să fie alcătuit dintr-un Consiliu general, un Comitet tehnic privind riscul sistemic, un Comitet tehnic privind gestiunea crizelor financiare şi un Secretariat.

Consiliul general reprezintă organismul decizional al CNSM. Acesta va fi format din opt membri, respectiv guvernatorul, prim-viceguvernatorul şi economistul şef al Băncii Naţionale a României (BNR), preşedintele şi prim-vicepreşedintele ASF şi trei reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice (MFP) cu rang de ministru sau secretar de stat.

Cele două comitete tehnice vor trebui să sprijine activitatea consiliului general, prin elaborarea analizelor de identificare, evaluare şi monitorizare a riscului sistemic şi propunerea măsurilor necesare, în cazul Comitetului tehnic privind riscul sistemic, şi prin elaborarea analizelor privind impactul sistemic al unor eventuale dificultăţi cu care se confruntă participanţii la sistemul financiar naţional şi propunerea măsurilor necesare în vederea reducerii riscului de contaminare a celorlalte instituţii sau pieţe financiare ori a sistemului financiar în ansamblul său, în cazul Comitetului tehnic privind gestiunea crizelor financiare. Secretariatul CNSM va fi asigurat de către BNR.

• Guvernatorul BNR va avea drept de veto în cadrul Comitetului

Guvernatorul Băncii Centrale va fi şi preşedintele Comitetului, reprezentându-l pe acesta în relaţia cu terţii. În cazul unei parităţi de voturi, şeful BNR urmează să aibă drept de veto.

Directorul Fondului de Garantare a Depozitelor din Sistemul Bancar (FGDB) ar urma să participe la şedinţele Consiliului General, fără să aibă însă drept de vot.

Structura organizatorică a fost propusă astfel încât să se asigure conformarea la o recomandare a Comitetului European pentru Risc Sistemic, potrivit căreia Banca Centrală trebuie să deţină un rol major în domeniul politicii macroprudenţiale, se arată în nota de fundamentare a proiectului. "Astfel, în contextul în care fiecare membru al Consiliului general are dreptul la un vot, nicio decizie contrară poziţiei Băncii Naţionale a României nu va putea fi adoptată", potrivit documentului.

Consiliul general urmează să se întrunească în şedinţe ordinare de cel puţin patru ori pe an. Şedinţele extraordinare pot fi solicitate de orice membru al acestuia. Toate şedintele vor fi convocate de Preşedintele Comitetului. Membrii Consiliului general vor trebui să participe în persoană la şedinţe, în mod excepţional fiind permisă înlocuirea membrilor cu persoane împuternicite, în condiţiile în care înlocuirea este justificată.

CNSM va trebui să publice recomandările şi avertizările pe care le înaintează, excepţie făcând cazurile în care publicarea acestora ar putea să aibă repercusiuni la adresa stabilităţii financiare.

Comitetul ar urma să publice anual un raport de activitate şi poate emite comunicate de presă privind deciziile de politică macroprudenţială şi motivele pentru adoptarea acestora, precum şi alte materiale cuprinzând informaţii destinate publicităţii, mai stipulează proiectul de act ordonanţă.

Preşedintele CNSM va prezenta Parlamentului României, până la data de 30 iunie a anului următor, raportul anual al Comitetului, care este dezbătut, fără a fi supus votului, în şedinţă comună a celor două Camere ale Parlamentului.

Membrii Comitetului, precum şi persoanele care au lucrat sau lucrează pentru sau în legătură cu activitatea Comitetului, nu vor răspunde civil sau penal pentru îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor de supraveghere macroprudenţială, cu excepţia cazului în care se dovedeşte că au acţionat cu rea-credinţă şi cu neglijenţă gravă.