Vineri, 10 februarie, reporterii emisiunii de seara "The Lead" de la CNN au prezentat noi informaţii privind analizarea de către investigatori americani a controversatului raport de 35 de pagini publicat în ianuarie de site-ul BuzzFeed şi apoi preluat de presa din întreaga lume (dar nu prea mult la noi) privind date compromiţătoare pe care autorităţile ruse le-ar fi putut folosi pentru a-l şantaja pe Donald Trump. Faţă de aceste noi informaţii purtătorul de cuvânt al Casei Albe Sean Spicer a preferat să folosească deja celebra eschivă privind ştirile false: "Suntem în continuare dezgustaţi de ştirile false relatate de CNN". Dar, aceasta nu schimbă situaţia, căci pentru prima dată surse din rândul anchetatorilor americani lasă să se înţeleagă că au putut corobora unele dintre informaţiile compilate de către un fost agent de informaţii britanic conţinute în celebrul dosar.
Mai mult, conform celor spuse de Evan Perez de la CNN în aceeaşi emisiune, Spicer ar fi sunat puţin mai târziu în redacţie şi ar fi completat reacţia iniţială: "Aceasta este încă o ştire falsă. Ar fi timpul ca CNN să se centreze pe succesul preşedintelui în aducerea înapoi (în America n.n.) a locurilor de muncă, protejarea naţiunii şi întărirea relaţiilor cu Japonia şi alte naţiuni. Preşedintele a câştigat alegerile tocmai datorită viziunii şi mesajului său." Cam acelaşi mesaj pe care îl întâlnim şi la noi când este vorba despre continuarea protestelor: guvernul este legitim câtă vreme a câştigat alegerile parlamentare şi trebuie lăsat să guverneze. În acest sens, se sugerează că protestatarii care nu sunt de acord cu această aserţiune colportează ştiri false şi reprezintă interesele străinilor (de la multinaţionale la "oamenii lui Soros").
De unde importanţa dată acum "ştirilor false"? Căci ştirile false există dintotdeauna. Ceea ce pare să se fi schimbat este contextul în care sunt difuzate acestea. Iar contextul pare a fi reprezentat de aşa zisul "război hibrid". Chiar dacă conceptul de "război hibrid" este neclar şi elastic, acesta pare a explica rolul esenţial pe care controlul mass media îl joacă în noul tip de conflicte. Aşa numita doctrină Gherasimov (numită astfel după şeful de stat-major al armatei ruse) reia oarecum vechea viziune a lui Clausewitz, care definea războiul ca pe un cameleon, considerând că limitele tradiţionale dintre starea de pace şi de război nu mai există, ceea ce impune folosirea unor mijloace non-militare pentru atingerea obiectivelor strategice privind posibilii inamici. Într-un asemenea context difuzarea "ştirilor false" devine un element esenţial în încercarea de a prelua controlul asupra unei părţi a opiniei publice a posibilului adversar.
Şi dacă ceea ce s-a întâmplat cu alegerile prezidenţiale din America, dar şi ceea ce se întâmplă în Franţa sau Germania, ca să nu mai vorbim despre manipularea grosolană a unei părţi a publicului în privinţa avantajelor Brexit-ului în Marea Britanie, chiar sunt componentele de bază ale unui astfel de "război hibrid"? Pe de altă parte, oricâte schimbări a cunoscut războiul de-a lungul timpurilor, acesta a presupus întotdeauna procedee tactice sau operative pentru atingerea obiectivelor militare şi politice stabile. În fond, ce este nou? Nu reuşiseră regimurile totalitare între cele două războaie mondiale să preia controlul asupra unei părţi a opiniei publice din statele adverse. Nu aşa au fost delegitimate democraţiile liberale şi parlamentare? Cu toate acestea conceptul de "război hibrid" are meritul de a oferi statelor posibilitatea de a-şi redefini, în raport cu evoluţiile tehnologice şi mediatice contemporane, capacitatea de apărare. Iar dacă un astfel de scenariu este posibil în state occidentale teoretic mult mai bine pregătite să reziste, să fie România una din puţinele ţări în care acest tip de conflict să nu-şi fi făcut simţite efectele?
1. fără titlu
(mesaj trimis de Cristi C în data de 13.02.2017, 00:48)
Mie mi se pare că a existat o manipulare grosolană (citându-l pe Pârvulescu) din partea liberals ca el, în privința dezavantajelor Brexitului. Cataclismul nu s-a produs. Din contră...
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 13.02.2017, 09:46)
Inca o soparlita a la rus . Tati , brexit-ul inca nici nu a inceput ! Este prea devreme sa vina trolii sa traga concluzii. Asa cum o sa vedeti si voi , brexitul va lovi pe toata lumea si in primul rand pe UK.
Unde miroase ceva urat in lumea asta apareti si voi sa mai bagati ceva strambe, sa mai turnati gaz pe foc. Aveti grija , sa nu va scape teoria haosului de sub control, ca s-ar puttea intoarce impotriva lui rasputin.
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 13.02.2017, 15:08)
Măi postacule lipsit de bun-simț și plin de naționalism rânced. Nu te-a întrebat nimeni nimic. Și capul nu te duce să înțelegi ce am vrut să spun.
Eu nu m-am angajat într-o discuție pe fond despre avantajele sau dezavantajele Brexitului. După cum nu a făcut-o nici Pârvulescu.
Însă, nepriceputeanule, eu am arătat că acolo unde Pârvulescu, o trâmbiță în tabăra Stay, spune că "manipularea grosolană a unei părţi a publicului în privinţa avantajelor Brexit-ului", a existat o manipulare la fel de grosolană în privința dezavantajelor. Cu atât mai mult cu cât administrația Trump pare dispusă să ofere un trade deal Marii Britanii, lucru pe care Obama nu îl dorea.
Dacă spui că este prea devreme ca proștii ca tine să tragă concluzii, atunci de ce crezi că Pârvulescu are dreptate când spune că tabăra Brexit a manipulat grosolan în privința avantajelor? Pentru Pârvulescu nu este prea devreme? Dacă Pârvulescu susține acest lucru pentru că avantajele promovate nu s-au concretizat, atunci poate că este pentru că Brexitul nu s-a produs încă, după cum spui. Este Pârvulescu un postac fals? Oh, da. Și eu îi arăt asta de câte ori pot.
Dă-mi voie să îți repet. Prostia îți este demonstrată atunci când mă asociezi în orice fel cu administrația Putin. Eu sunt un simplu cititor și comentator de știri independent în formularea opiniilor și care urmărește demascarea impostorilor. Continuă să te faci de râs. Și poate ai și nerozia să intri într-o dezbatere pe fond cu mine.
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 13.02.2017, 15:12)
PS. Probabil că ai intrat deja, soroșistule, și ai luat o mamă de bătaie de ți-au sărit penele. Ți-am spus să o trimiți direct pe Guseth, nu am ce vorbi cu locotenenții sau ușierii ei.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 13.02.2017, 09:01)
Democratia poroduce poti sa strigi cat vrei dsgeaba. Noi am castigat alegerile noi stim cum se face.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 13.02.2017, 11:54)
The Labour party won the General Election in 1974 after promising in its election manifesto that it would hold a referendum on whether the UK should continue to be a member (on renegotiated terms) or leave the EU entirely.
The referendum was held on 5 June, 1975. Just over 67% of those who voted cast their vote in support of continued membership, and the UK has remained a part of the European integration project ever since.
Atunci poporul a răspuns corect, acum e defectă democrația. Dacă nu ne convine, trecem la vot cenzitar sau manipulăm și amânăm aplicarea măsurilor până când reparăm prostia poporului. Și marmota învelea ciocolată în staniol securist.
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 14.02.2017, 10:45)
Da, dar nu stiti bine!
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 13.02.2017, 11:56)
Merkel trebuie numită cancelar pe viață altfel e război hibrid, Putin și poporul rus.
Doamna ferește ce au ajuns să creadă unii cu diplome de carton despre cititori. :)))))))))
4. fără titlu
(mesaj trimis de Vasile în data de 13.02.2017, 15:58)
Imi aduc aminte de toate sondajele care o dadeau castigatoare pe Clinton. Alea ce erau: „fake news” sau „realitati alternative”?
5. Da, unde-s omuletii verzi?
(mesaj trimis de Pribeagul în data de 14.02.2017, 11:37)
Sau n-o mai fi nevoie de ei?
Incurcate mai sunt drumurile prin ghiveciul asta alcatuit din “asaltul stirilor false”, “realitatile alternative”, “razboiul hibrid”, “difuzarea "ştirilor false" devine un element esenţial în încercarea de a prelua controlul asupra unei părţi a opiniei publice a posibilului adversar”, “Şi dacă ceea ce s-a întâmplat cu alegerile prezidenţiale din America, dar şi ceea ce se întâmplă în Franţa sau Germania, ca să nu mai vorbim despre manipularea grosolană a unei părţi a publicului în privinţa avantajelor Brexit-ului în Marea Britanie, chiar sunt componentele de bază ale unui astfel de "război hibrid"?”, “În fond, ce este nou? Nu reuşiseră regimurile totalitare între cele două războaie mondiale să preia controlul asupra unei părţi a opiniei publice din statele adverse. Nu aşa au fost delegitimate democraţiile liberale şi parlamentare? ”, “Iar dacă un astfel de scenariu este posibil în state occidentale teoretic mult mai bine pregătite să reziste, să fie România una din puţinele ţări în care acest tip de conflict să nu-şi fi făcut simţite efectele? ”, “Cu toate acestea conceptul de "război hibrid" are meritul de a oferi statelor posibilitatea de a-şi redefini, în raport cu evoluţiile tehnologice şi mediatice contemporane, capacitatea de apărare.”.