ASF a împlinit cinci ani, marcaţi de scandaluri şi presiuni

• Comisia Europeană: "Independenţa autorităţii de supraveghere nebancară a devenit obiectul unor presiuni"

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), născută prin comasarea fostelor comisii de supraveghere a asigurărilor (CSA), pieţei de capital (CNVM) şi pensiilor private (CSSPP), a împlinit cinci ani, pe 30 aprilie, însă semnele de progres faţă de situaţia anterioară au fost sporadice, în prim-plan fiind numeroasele scandaluri care au clătinat instituţia.

ASF se află, acum, la al treilea preşedinte (Leonardo Badea) în decurs de cinci ani, primul - Dan Radu Ruşanu - fiind arestat de procurori în 2014, în dosarul Carpatica Asig şi, între timp, achitat de instanţă, iar al doilea - Mişu Negriţoiu - fiind revocat de Parlament, în urma scandalului legat de piaţa asigurărilor RCA.

Liniştea şi pacea nu au caracterizat instituţia nici măcar la înfiinţare, când opinia publică a fost scandalizată de salariile imense primite de conducerea ASF, dar şi de angajările făcute pe criterii politice.

Presa a relatat, la momentul respectiv, că în două luni din 2013 preşedintele ASF Dan Radu Ruşanu a încasat 72.000 de euro. Daniel Dăianu, ca prim-vicepreşedinte, a luat 68.000 euro, iar Mircea Ursache, vicepreşedinte, a avut 46.000 de euro.

Ulterior, conducerea ASF a anunţat reducerea lefurilor, astfel că salariul preşedintelui a ajuns în jur de 14.000 de euro.

Chiar de atunci, fostul preşedinte Traian Băsescu a cerut Parlamentului revocarea întregii conduceri a Autorităţii de Supraveghere Financiară: "ASF e o cloacă unde şi-au găsit loc de parcare toţi clienţii politici. Parcă ar fi arborele genealogic al USL".

La început de 2014, presa scria că numeroase persoane apropiate de politicieni şi-au găsit posturi bine plătite la ASF, printre acestea aflându-se, atunci, Laura Chiţoiu, soţia ministrului demisionar al Finanţelor, Daniel Chiţoiu, Grigoreta Cristina Zgonea - fosta soţie a preşedintelui Camerei Deputaţilor de atunci, Valeriu Zgonea (PSD), Aura Socol, soţia consilierului premierului Cristian Socol, Răzvan Wlassopol (actualmente prim-vicepreşedinte ASF), fostul soţ al Liei Olguţa Vasilescu, Ana Maria Tudor, fiica fostului vicepremier Gabriel Oprea (UNPR), Remus Cătălin Câmpeanu, fiul fostului ministru al Muncii, Mariana Câmpeanu.

Probabil mai mult de ochii lumii, la jumătatea anului 2014, ASF a început procesul de restructurare instituţională, pe baza recomandărilor formulate de către PwC şi Banca Mondială, în urma efectuării unor analize referitoare la reorganizarea, integrarea şi consolidarea instituţiei.

Fostul preşedinte Mişu Negriţoiu a raportat, în conferinţe de presă, o reducere a numărului de salariaţi şi o reorganizare, care însă pare că s-a dus pe apa Sâmbetei, căci ASF avea, la finalul anului trecut, 512 angajaţi, cu 32 mai mulţi faţă de 2015.

Mai mult, între timp, 28 de angajaţi ai ASF au părăsit instituţia prin înfiinţarea Fondului de Garantare a Asiguraţilor (FGA), în 2015, aşa că, de fapt, la ASF, sunt, acum, cu 60 de salariaţi în plus faţă de 2015.

Cifrele reies dintr-un răs-puns al ASF transmis la solicitarea ziarului BURSA, în decembrie 2017, în contextul în care Autoritatea se confrunta, din nou, cu acuzaţia că nu a scăpat de obiceiul să facă angajări pe criterii politice.

La finalul anului trecut, presa a scris, din nou, că la ASF s-au găsit posturi bine plătite pentru alţi clienţi politici, precum Ioana Cazacu, fost secretar de stat şi fost director al Departamentului pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi, fina lui Victor Ponta şi fostă consilieră a lui Mircea Geoană, şi pentru Daniel Gabi Asănică, fost ofiţer al Direcţiei de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI). De asemenea, presa a relatat că din personalul ASF face parte şi fosta jurnalistă Adriana Ionescu, care, din 2016, a fost consilier parlamentar şi consilier personal al minis-trului Afacerilor Interne, Carmen Dan, iar apoi consilierul personal al fostului ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc.

De altfel, Comisia Europeană remarcă, în Raportul de ţară din 2018 privind România, că independenţa autorităţii de supraveghere nebancară a devenit obiectul unor presiuni: "În urma măsurilor luate după efectuarea, în 2015, a unei reevaluări a bilanţului şi a testului de rezistenţă a sectorului asigurărilor în vederea rezolvării deficienţelor referitoare la societăţile de asigurări aflate în dificultate financiară şi la situaţia asigurării auto obligatorii, Parlamentul a lansat, la sfârşitul anului 2016, o procedură de revocare a mandatului preşedintelui Autorităţii de Supraveghere Financiară (n.r. Mişu Negriţoiu). Fostul preşedinte al autorităţii a fost ulterior eliberat din funcţie de către Parlament în mai 2017. Aces-te măsuri denotă exercitarea unei presiuni politice ca răspuns la acţiunile de supraveghere ale autorităţii. Se limitează astfel independenţa autorităţii de supraveghere de a aborda în timp util deficienţele identificate în sfera sa de competenţă".

• Piaţa asigurărilor, zguduită de falimentul Astra şi scandalul RCA

Piaţa asigurărilor a pus cele mai mari probleme, pe parcursul celor cinci ani de existenţă ai ASF, falimentul Astra şi scandalul tarifelor RCA zguduind piaţa. Comisia Europeană notea-ză, în raportul citat, că încă mai sunt necesare măsuri din partea ASF, pe acest segment: "În pofida măsurilor corective anterioare, mai multe segmente din sectorul asigurărilor necesită îmbunătăţiri suplimentare. După efectuarea, în 2015, a unei reevaluări a bilanţului şi a testului de rezistenţă a sectorului asigurărilor, Autoritatea de Supraveghere Financiară a luat măsuri de restabilire a situaţiei financiare a asigurătorilor aflaţi în dificultate. Totuşi, mai trebuie abordate mai multe elemente de vulnerabilitate, inclusiv nivelul redus al amortizoarelor de capital deţinute de unii dintre asiguratorii mai fragili şi dependenţa ridicată a acestora faţă de asigurarea auto obligatorie. Plafonarea primelor de asigurare pentru asigurarea auto obligatorie, care a intrat în vigoare în noiembrie 2016, a fost eliminată în mai 2017 şi înlocuită cu preţurile de referinţă. Până în prezent, eliminarea acestor plafoane maxime nu a declanşat o creştere a primelor de asigurare, care s-au menţinut sub preţurile de referinţă. Pentru a se continua îmbunătăţirea sănătăţii pieţei de asigurări, precum şi pentru a spori capacitatea societăţilor de asigurare de a-şi consolida baza de capital, câştigurile în materie de eficienţă realizate prin măsuri de reducere a costurilor par să fie garantate, în special în ceea ce priveşte distribuţia de produse de asigurare".

Pe piaţa asigurărilor, printre realizările cu care s-a lăudat ASF, în mandatul lui Mişu Negriţoiu, a fost implementarea directivei europene Solvency II. Raportul ASF pe 2016 arată: "Implementat în România de la 1 ianuarie 2016, Solvabilitate II reprezintă un regim de supraveghere solid care este aplicat în întreaga Uniune Europeană şi care a dus la o schimbare de paradigmă în cultura de risc a companiilor. Astfel, asigurătorii bine capitalizaţi vor permite sectorului să reziste şocurilor neprevăzute. Solvabilitate II determină o convergenţă sporită a supravegherii la nivel european, iar prin încurajarea bunei guvernanţe şi a managementului riscurilor, noul regim de supraveghere are ca efect creşterea protecţiei consumatorilor de produse de asigurare".

• Furtul de la Harinvest, dosarul SIF Banat-Crişana, insolvenţa Romcab au clătinat încrederea investitorilor din piaţa de capital

Sectorul pieţei de capital nu se regăseşte în observaţiile Comisiei Europene asupra ASF, din raportul pe 2018, însă nici acesta nu a scăpat de peripeţii, în cei cinci ani de la înfiinţarea ASF.

Mai multe speţe au mers spre rezolvare la procurorii DIICOT, uneori, chiar la sesizarea ASF.

Între cele mai cunoscute dosare, care au clătinat încrederea investitorilor se numără arestările unor membri din conducerea SIF Banat Crişana - Dragoş Bîlteanu şi Najib Lakis, pentru delapidare şi manipularea pieţei de capital (speţă care nu a fost încă trimisă în judecată), furtul de acţiuni constatat la brokerul vâlcean Harinvest sau, mai recent, insolvenţa producătorului de cabluri Romcab, suspectat de investitori de raportări false, după ce a trecut, în numai trei luni, de la un profit de 9 milioane de euro (în primele nouă luni din 2016), la o pierdere de 39 de milioane de euro, în 2016.

Sectorul pieţei de capital a făcut însă progrese la capitolul reglementare, spre deosebire de celelalte două sectorare, unde activitatea pe acest palier a fost mai redusă.

ASF a eliminat unele acte normative împovărătoare şi a promovat legi precum desfiinţarea pieţei RASDAQ, legea emitenţilor, a administratorilor de fonduri de investiţii alternative, urmând şi una a fondurilor de investiţii alternative.

Revizuirea legislaţiei şi a regulamentelor incidente pieţei de capital se regăseşte în proiectul STEAM, demarat de ASF, având ca obiectiv trecerea de la statutul de piaţă de frontieră la statutul de piaţă emergentă.

• Pilonul II de pensii private, ameninţat cu desfiinţarea

Sectorul pensiilor private din cadrul ASF nu s-a remarcat, în primii ani de funcţionare a instituţiei, acesta fiind pus în lumina reflectoarelor de discuţiile intensificate anul trecut legate de desfiinţarea sau transformarea Pilonului II de pensii private obligatorii.

În aprilie 2017, de aici a venit cea mai mare sancţiune din istoria ASF. Atunci, Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară a amendat "NN" Pensii cu 750.000 de lei, respectiv 1% din capitalul social al societăţii, după ce compania a transmis clienţilor o scrisoare prin care îi informa că au exis-tat discuţii în spaţiul public cu privire la o eventuală naţionalizare a pensiilor private.

Recent, autorităţile au anunţat că doresc ca Pilonul II să devină opţional.

Potrivit Comisiei Europene, reforma celui de al doilea pilon de pensii ar putea afecta sustenabilitatea sistemului de pensii şi performanţa pieţei locale de capital: "La sfârşitul lunii iunie 2017, fondurile de pensii din cel de al doilea pilon deţineau active totale în valoare de 7,9 miliarde euro şi aproximativ 6,9 milioane de participanţi (persoane fizice). În ultimii doi ani, fondurile de pensii din cel de al doilea pilon şi-au diversificat considerabil investiţiile. Începând din iunie 2017, aproximativ 65 % din activele lor au fost investite în titluri de stat, în scădere faţă de aproximativ 70 % în 2012. În plus, aceste fonduri de pensii au investit aproximativ 19,6 % din activele lor în fonduri proprii, 6,4 % în depozite şi restul în fonduri de investiţii, obligaţiuni corporative şi municipale.

Investiţiile fondurilor de pensii din cel de al doilea pilon în acţiuni cotate la Bursa de Valori Bucureşti au ajuns la aproximativ 1,34 miliarde euro la sfârşitul lunii iunie 2017. Aceste inves-tiţii au fost cu circa 20 % mai mari decât la sfârşitul anului 2016, graţie majorării indicilor bursei de valori şi creşterii participaţiilor deţinute de aceste fonduri de pensii la unele dintre cele mai mari societăţi cotate la Bursa de Valori Bucureşti".

După zece ani de funcţionare a Pilonului II şi cinci ani de ASF, nu există încă o lege privind plata pensiilor private. Recent, Radu Crăciun, membru în Consiliul Director al Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din Româ-nia (APAPR), a atras atenţia, în Senat, asupra necesităţii unei legi a plăţii pensiilor private: "Ar fi ultima verigă a sis-temului, pentru a-l face complet, pentru a oferi românilor o imagine despre cum îşi vor primi pensia. Legea nu există în momentul de faţă, este pe circuitul legis-lativ. În acest moment, plătim toată suma odată".

În raportul anal pe 2016, ASF arată că a analizat şi a elaborat mai multe propuneri cu privire la proiectul Legii privind organizarea şi funcţionarea sis-temului de plată a pensiilor private, pe care le-a transmis Ministerului Justiţiei. Deocamdată, nimic nu s-a concretizat,

Mandatele actualilor membri din conducerea ASF expiră, în această toamnă, astfel că, pe pieţe, există îngrijorări că angajaţii instituţiei ar putea să facă exces de zel, pe parcursul acestor luni, în vederea păstrării funcţiilor.