Atac fără precedent asupra libertăţii presei şi a libertăţii de exprimare din Germania

Mascaţii trimişi de ministrul de interne Nancy Faeser au năvălit la ora 6 în dimineaţa zilei de 16 iulie 2024 în sediul revistei Compact din Germania şi în locuinţa redactorului său, Jurgen Elsässer.

La câteva ore după aceea, ministrul Faeser a scris pe Twitter că "astăzi am interzis revista extremistă de dreapta COMPACT, care agită într-un mod de nedescris împotriva evreilor, musulmanilor şi împotriva democraţiei noastre". Revista mai este acuzată că susţine campania de dezinformare a Rusiei şi platforma politică a partidului Allianz fur Deutschland (AfD).

Profilul lui Jurgen Rainer Elsässer de pe Wikipedia arată că jurnalistul, publicistul şi activistul german a fost redactor al unor publicaţii de stânga din 1975 până în 2008, iar după criza financiară globală "s-a îndreptat tot mai mult către populismul de dreapta şi apoi către extremismul de dreapta".

Reacţiile nu au întârziat să apară, iar majoritatea au fost negative. "Păcat că nu puteţi susţine aceste acuzaţii cu dovezi, doamnă Faeser", este o replică la postarea triumfalistă a ministrului german, unde se mai accentuează faptul că "tot ceea ce contează este reducerea la tăcere a vocilor care se opun cenzurii, supravegherii şi suprimării opoziţiei". O altă opinie, "panica trebuie să fie mare", revine de mai multe ori în comentarii.

Dacă pe reţelele de socializare reacţiile au fost imediate, reacţia liderilor de opinie sau a politicienilor care susţin că apără democraţia şi libertatea de exprimare în Europa a lipsit aproape cu desăvârşire.

Mai mult, o parte a presei din Germania, care include şi revista Der Spiegel, şi-a exprimat satisfacţia pentru această decizie de închidere a unei publicaţii "extremiste" de dreapta.

Mai nuanţată este atitudinea Frankfurter Allgemeine Zeitung, care scrie că nu toate argumentele în favoarea închiderii revistei Compact sunt convingătoare.

"Promovarea teoriilor conspiraţiei, retorica de rezistenţă şi revoluţionară sau reprezentările distorsionate şi manipulatoare pot fi contestate din punct de vedere juridic, dar nu sunt motive pentru o interdicţie", scrie FAZ, în condiţiile în care acestea sunt "mai degrabă acuzaţii politice".

Autorul, Reinhard Muller, subliniază că "infracţiunile penale trebuie să fie urmărite penal, dar opiniile trebuie să rămână întotdeauna libere", iar "aceasta rămâne o provocare".

Muller îşi încheie articolul fără să explice în ce constă provocarea. Este greu de făcut distincţia dintre fapte penale şi libera exprimare? Dar nu sunt destui jurişti, avocaţi, judecători sau profesori de drept constituţional să rezolve o astfel de "problemă"?

Sau este imposibil aşa ceva, iar atunci se alege calea "simplă" a "vinovăţiei de masă", după principiul "trebuie pedepsiţi toţi, pentru că sigur au făcut ceva rău şi ne subminează democraţia"?

Liderii AfD au criticat decizia ministrului de interne, care înainte de preluarea mandatului a scris în publicaţii extremiste de stânga, clasificate astfel chiar de autorităţi, şi au declarat că "oricine interzice publicaţiile critice o face nu pentru protecţia democraţiei, ci pentru că le este frică de democraţie".

"Ceea ce a făcut doamna Faeser se încadrează perfect în modul său de lucru, caracterizat printr-o ignoranţă crasă a cadrului constituţional al presei şi al libertăţii de exprimare", a declarat avocatul Joachim Steinhöfel într-un interviu acordat directorului Tichys Einblick (TE), Roland Tichy.

Steinhöfel a mai subliniat că "este un atac fără precedent la adresa libertăţii presei şi a libertăţii de exprimare", în timp ce TE scrie că "Nancy Faeser calcă în picioare statul de drept".

Publicaţia Tichys Einblick a cerut opinia specialiştilor în drept constituţional şi mai arată că "revista Compact reprezintă fără îndoială poziţii radicale de dreapta, şi face apel la răsturnarea guvernului", însă "Articolul 5 din Legea fundamentală protejează, de asemenea, aceste opinii radicale".

Rupert Scholz, avocat de drept constituţional şi fost ministru al apărării, a declarat pentru Tichys Einblick că "libertatea de opinie se bucură de un statut constituţional atât de înalt încât nu poate fi pur şi simplu subminată de o decizie executivă", iar o publicaţie poate fi interzisă doar dacă reprezintă o poziţie revoluţionară şi îndeamnă la răsturnarea ordinii existente prin violenţă.

Dar chiar şi în acest caz, "trebuie urmărită procedura penală". După cum subliniază TE, "nu există niciun indiciu că în prezent sunt în curs proceduri penale împotriva revistei Compact sau există hotărâri judecătoreşti în acest sens". În aceste condiţii, "abordarea lui Faeser este în mod clar neconstituţională", conform declaraţiilor lui Rupert Scholz.

Asaltul mascaţilor a mai avut şi un alt aspect penal: procedura a fost imortalizată de un fotograf din presă, care s-a "nimerit" la locul faptei. "Revista Compact este interzisă şi, în mod ciudat şi bineînţeles pur întâmplător, există imagini înscenate ale accesului la persoane care sunt luate prin surprindere în viaţa lor privată şi prezentate presei", scrie avocatul Carsten Brennecke, de la firma de avocatură Kanzler Höcker, pe contul său de Twitter.

Se pare că ministrul de interne al Germaniei nu şi-a pus niciun moment problema de unde vine "extremismul" de care este acuzată revista Compact. Este acesta un "virus" mortal care nu trebuie lăsat să se extindă într-o societate democratică sănătoasă?

Sau societatea nu mai este deloc sănătoasă, ca urmare a politicilor adoptate de guvernele de la Berlin după căderea Zidului?

Într-un editorial din TE, Roland Tichy explică de ce a trecut Ministerul de Interne al Germaniei la aplicarea unor "soluţii" specifice regimurilor totalitare: "Extinderea tot mai mare a interdicţiilor de exprimare este menită să ascundă situaţia socială şi economică catastrofală".

Pe această cale va mărşălui curând, şi tot în "pas de gâscă", toată Uniunea Europeană.