ATENŢIE LA DOBÂNZI! CREŞTE PRIMA DE RISC PERCEPUTĂ STATULUI Rata de dobândă la titlurile de stat pe zece ani creşte puternic peste 4%, pe fondul instabilităţii politice

Rata de dobândă la titlurile de stat pe 10 ani ale României a crescut ieri de la 4,02% la 4,1% pe fondul instabilităţii politice, acesta fiind cel mai ridicat nivel din luna mai şi până acum, conform datelor furnizate de investing.com. Ieri a fost citită în Parlament moţiunea de cenzură depusă de PSD împotriva guvernului Orban, iar analiştii consideră că aceasta "duce incertitudinea politică la un nou nivel". Evoluţia înseamnă o majorare a primei de risc percepută de creditori la împrumuturile pe care va dori să le atragă Ministerul de Finanţe pentru finanţarea deficitului public şi plăţii împrumuturilor deja contractate.

Analiştii BCR notează şi ei că majorarea ratelor de dobândă s-a resimţit în mod special pe scadenţele pe termen lung, acolo unde investitorii nerezidenţi au deţineri importante. Totodată, aceştia punctează că Banca Naţională a României (BNR) a lipsit de la cumpărare în ultimele săptămâni, ceea ce a redus din presiunea descendentă creată de acest jucător pe ratele de dobândă. Dispariţia celui mai mare şi nou actor de pe această piaţă a venit probabil pe fondul îmbunătăţirii deficitului de lichiditate din piaţă şi a reducerii randamentelor la nivelurile pre-pandemie în primele două săptămâni din august.

"Randamentele obligaţiunilor guvernamentale în lei au crescut în ultimele zile pe fondul creşterii incertitudinilor politice. Mişcarea s-a resimţit mai ales pe segmentul lung al curbei randamentelor, acolo unde investitorii nerezidenţi au deţineri importante, cu o creştere a randamentelor cu aproximativ 20 de puncte de bază în ultimele zile. Lichiditatea redusă din piaţă, specifică perioadei de vară, alături de absenţa băncii centrale în ultimele săptămâni din punct de vedere al cumpărărilor de obligaţiuni au contribuit la această tendinţă", arată analiştii BCR.

Instabilitatea politică pare a fi factorul majorării randamentelor în condiţiile în care rata de dobândă la 10 ani, barometrul de finanţare din economie, a atins recent, în 11 august, cea mai mică valoare din ultimii trei ani, - iunie 2017 -, 3,68%. Poate pare sau nu pare mult ca randamentul la 10 ani să crească de la 3,68% la 4,1% între 11 august şi 20 august, însă în perspectivă diferenţa reprezintă o creştere a randamentului de 11% în doar nouă zile, adică o creştere a costului de finanţare pe termen lung al guvernului de 11%.

De notat că evoluţia este relativ similară cu cea din Statele Unite din săptămâna precedentă: între 4 august şi 13 august randamentul la titlurile americane de stat au crescut de la 0,52% la 0,71%, o creştere a costului de finanţare de 36%. Pe piaţa americană, mişcarea a simbolizat însă mai degrabă o rotaţie către alte active decât o majorare a primei de risc.

Nivelul dobânzilor este relevant mai ales pentru România în condiţiile în care plăţile guvernului în contul datoriei emise au tot crescut în ultimii ani pe fondul creşterilor de cheltuieli bugetare din împrumuturi operate de guvernele PSD. Anul acesta, doar plăţile în contul plăţii dobânzilor şi rambursării împrumuturilor se ridică la circa 48 de miliarde de lei. Suma este de aşteptat să crească în următorii ani după ce guvernul PNL a dus anul trecut deficitul la 4,6%, iar anul acesta criza Covid a ridicat necesarul de finanţare (din rectificarea bugetară recentă - deficit de 91 de miliarde de lei + plata datoriei deja emise de 48 miliarde de lei) al statului român la circa 139 de miliarde de lei (peste 13% din PIB).

De notat că activitatea de cumpărare de titluri de stat a BNR a fost una destul de scăzută: la finele lunii iulie, volumul titlurilor de stat cumpărate de banca centrală a ajuns la cifra de aproape 4,8 miliarde de lei. Analiştii se aşteaptă până la finele anului ca totalul achiziţiilor BNR să se situeze în jurul cifrei de 10 miliarde de lei (1% din PIB).

Ratele de dobândă la titlurile de stat se regăseau miercuri, 19 august 2020, în mare parte la aceleaşi niveluri faţă de nivelurile de la 19 august 2019 (vezi grafic).

De notat că România se împrumută la cele mai ridicate dobânzi din regiune din cauza instabilităţii politice şi a lipsei de eficienţă guvernamentală, capitole analizate de agenţiile de rating şi la care România stă mai prost chiar decât Bulgaria.

Pe termen scurt, potrivit analiştilor BT Asset Management, în piaţa titlurilor de stat domină incertitudinea şi riscurile privind execuţia bugetară, dar şi influenţa de an electoral - recent anunţata majorare cu 14% a pensiilor din septembrie şi disputa din Parlament pe majorarea alocaţiilor (miercuri a fost respinsă de Camera Deputaţilor majorarea etapizată a alocaţiilor).

Totodată, marcând o evoluţie divergentă sub influenţa tăierilor operate de BNR asupra dobânzii-cheie, indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut joi de la 1,99% la 1,98%, cel mai scăzut nivel din 18 ianuarie 2018 şi până acum. De asemenea, ROBOR la 6 luni a coborât ieri de la 2,06% la 2,05%, acesta fiind un nou minim al ROBOR la şase luni, minimul recent fiind consemnat la 1 ianuarie 2018.