ATLANTIC COUNCIL ANTICIPEAZĂ: 2021 va veni cu şocuri neprevăzute

Multă lume îşi pune speranţele în anul 2021, care ar trebui să aducă redresarea după pandemia de Covid-19 din 2020, însă think tank-ul american de afaceri internaţionale Atlantic Council atrage atenţia că vor apărea alte şocuri, neprevăzute, anul viitor şi, totodată, nu vor lipsi riscurile.

Atlantic Council a identificat primele zece riscuri din noul an, care privesc în principal Statele Unite, însă acestea pot avea implicaţii globale.

Top 10 al riscurilor de anul viitor, realizat de Atlantic Council, arată astfel:

• 1. Criza Covid-19 se adânceşte pe fondul unei distribuţii lente a vaccinului

Pandemia de Covid-19 va continua să se extindă în Statele Unite, în Uniunea Europeană (UE) şi Rusia, cu consecinţe asupra călătoriilor, reuniunilor de familie şi întâlnirilor cu prietenii. Multă lume ar putea lăsa garda jos în aşteptarea vaccinurilor împotriva coronavirus. Dar, distribuţia vaccinului ar putea întâmpina probleme neaşteptate de producţie şi de logistică, amânând calendarul de vaccinare la scară largă. Conform sondajelor de opinie, 42% dintre americani nu vor să se vaccineze, ceea ce ar putea reduce şansele de oprire a contagiunii până în a doua jumătate a anului 2021. Restricţiile internaţionale de călătorie vor rămâne în vigoare pentru o mare parte a anului viitor, deoarece distribuţia vaccinului în străinătate, în special în ţările în curs de dezvoltare, va fi probabil îngreunată. De asemenea, virusul va continua să se răspândească şi să facă mutaţii, limitând probabil eficacitatea vaccinului.

Probabilitatea materializării acestui risc este medie spre ridicată, conform sursei.

• 2. Preşedinţia Biden este "sufocată"

Capacitatea preşedintelui ales al SUA, Joe Biden, de a guverna va fi limitată dacă republicanii îşi păstrează majoritatea în Senat.

În ultimele sale zile la Casa Albă, actuala administraţie face cât mai dificil posibil mandatul succesorului său după ce secretarul Trezoreriei, Steven Mnuchin, i-a returnat guvernului fonduri de redresare de 455 de miliarde de dolari, iar Trump ameninţă China cu vânzări suplimentare de arme către Taiwan şi avertizează Iranul cu privire la sancţiuni suplimentare. În plus, Trump a retras Statele Unite din Tratatul "Cer Deschis".

Sondajele arată că aproximativ 70% dintre republicani cred că alegerile prezidenţiale din SUA au fost furate şi că preşedinţia Biden nu este legitimă.

Trump ar putea fi "un ghimpe" pentru administraţia Biden în următorii patru ani, mai ales dacă îşi va anunţa o nouă candidatură la preşedinţie.

Probabilitatea materializării acestui risc este ridicată, conform Atlantic Council.

• 3. Izbucneşte o nouă criză financiară mondială, din cauza datoriilor

Datoria globală generată de cheltuielile de urgenţă făcute în contextul pandemiei de Covid-19, în special în economiile în curs de dezvoltare, explodează. Datoria totală a crescut cu 15 trilioane de dolari în 2020 şi se aşteaptă să ajungă la 365% din PIB-ul global până la sfârşitul anului.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a plătit deja ajutor financiar în contextul pandemiei către 81 de ţări, iar fluxurile de capital către ţările cu venituri mici sunt estimate că vor scădea cu 700 de miliarde de dolari în 2020, faţă de nivelurile din 2019.

Economiile în curs de dezvoltare au nevoie de 7 trilioane de dolari ca să ramburseze datoria până la sfârşitul anului 2021. Toate acestea ar putea declanşa o criză financiară globală.

Într-un efort de stopare a crizei, Grupul celor 20 de ţări (G20, care reuneşte statele dezvoltate şi marile economii emergente) a creat un "Cadru comun" pentru gestionarea reducerii datoriilor, dar reticenţa Congresului SUA de a aproba orice resurse noi pentru FMI ar putea submina eforturile G20.

Probabilitatea materializării acestui risc este, potrivit sursei, una medie.

• 4. Ţările occidentale, afectate de o redresare economică lentă

Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) şi-au redus recent estimările iniţiale pentru 2020 în privinţa pagubelor create economiilor lumii, în urma pandemiei, dar cea mai mare parte a acestora nu va reveni până la sfârşitul anului 2021 la nivelurile PIB anterioare lui 2020.

Doar o singură economie majoră - China - va înregistra o creştere semnificativă (aproape 2%) în 2020, ajungând la 10% până la sfârşitul lui 2021. Situaţia ar putea deveni mai gravă pentru Occident, dacă stimulentele fiscale nu vor fi adecvate.

Mulţi economişti cred că redresarea lentă a SUA după criza financiară din 2008 a fost cauzată, parţial, de retragerea prematură a stimulentelor şi de accentul pus pe reducerea deficitului începând din 2010.

În Europa, măsurile de austeritate post-2008 au exacerbat problema creşterii lente. În plus criza financiară din 2008 a generat extinderea populismului în Statele Unite şi Europa.

Perspectivele financiare sumbre pentru milioane de cetăţeni ar putea avea repercusiuni şi mai grave politice pe termen lung.

Probabilitatea materializării acestui risc este una ridicată, conform Atlantic Council.

• 5. Coreea de Nord produce o criză

Când vine vorba de abordarea ameninţării nucleare din Coreea de Nord, preşedintele american Joe Biden va moşteni încercările diplomatice eşuate ale ultimilor patru preşedinţi ai SUA.

În ciuda celor trei întâlniri ale lui Trump cu Kim Jong-un, Coreea de Nord se mândreşte acum cu un arsenal de arme nucleare şi mai capabile, care include aproximativ 20-30 de bombe şi rachete balistice intercontinentale ce ar putea ajunge în curând pe continentul SUA. Modelul din trecut a fost ca noii preşedinţi americani să fie "întâmpinaţi" cu o provocare nord-coreeană sub forma unei rachete sau a unor teste nucleare.

Posibil să asistăm la un asemenea demers în primul trimestru al preşedinţiei Biden. O astfel de demonstraţie va duce la presiuni asupra liderului american în mass-media şi în Congres - în vederea luării de măsuri, ceea ce va alimenta tensiunile şi, probabil, va duce la o pseudo-criză care ar putea scăpa de sub control.

Probabilitatea transpunerii în realitate a acestui risc este medie spre ridicată, conform Atlantic Council.

• 6. Confruntarea dintre SUA şi Iran se intensifică

În Iran există o furie larg răspândită împotriva Statelor Unite şi a Europei, respectiv o dezbatere cu privire la următorii paşi înainte de alegerile prezidenţiale programate pentru iunie. În cazul în care liderul suprem Ayatollah Khamenei îşi va îndeplini promisiunea de a riposta - împotriva Israelului, a Emiratelor Arabe Unite sau a instalaţiilor petroliere saudite - înainte de 20 ianuarie, ar putea declanşa o reacţie puternică din partea administraţiei Trump, care ar putea bombarda instalaţia nucleară de la Natanz. Acest lucru ar putea, la rândul său, să declanşeze o escaladare a tensiunilor dintre Washington şi Teheran, ceea ce va submina aspiraţiile diplomatice ale lui Biden, care vrea să readucă SUA în acordul nuclear cu Teheranul.

Probabilitatea materializării acestui risc este, conform sursei, mică spre medie.

• 7. Dispută între SUA şi China asupra Taiwanului

În ultimii ani, fiecare mişcare a Statelor Unite de a-şi arăta sprijinul pentru Taiwan, prin vânzarea de arme, vizite oficiale la nivel înalt, exerciţii militare, a condus la creşterea presiunii Chinei asupra Taiwanului.

Taiwanul este o problemă existenţială pentru Partidul Comunist Chinez. Dacă confruntarea SUA-China se înrăutăţeşte, Xi Jinping, liderul de la Beijing, s-ar putea simţi obligat să se orienteze spre unificarea Taiwanului cu China continentală. Aceasta nu va însemna neapărat o invazie militară chineză, deşi ciocnirile accidentale reprezintă un risc. Orice intervenţie militară americană în această cauză ar declanşa un conflict direct între cele două superputeri ale lumii.

Probabilitatea materializării riscului menţionat este una medie, conform think tank-ului citat.

• 8. Cea mai gravă criză alimentară din ultimele decenii devastează lumea

Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) a avertizat că lumea se află în pragul celei mai grave crize alimentare din cel puţin ultimii cincizeci de ani.

Pandemia a perturbat lanţurile globale de aprovizionare cu alimente. Tot mai mulţi oameni se încadrează în definiţia sărăciei extreme ca urmare a daunelor economice cauzate de pandemie şi, în plus, preţurile alimentelor cresc, ceea ce vine într-un moment extrem de rău.

ONU prognozează că vor muri mai multe persoane din cauza malnutriţiei generate în contextul pandemiei şi de bolile asociate acesteia, decât din cauza coronavirusului.

Programul Alimentar Mondial al Organizaţiei Naţiunilor Unite consideră că Yemenul, Sudanul de Sud, Nigeria şi Burkina Faso ar putea suferi deja condiţii de foamete. Afganistan, Camerun, Republica Centrafricană, Congo, Etiopia, Haiti, Liban, Mali, Mozambic, Niger, Sierra Leone, Somalia, Sudan, Siria, Venezuela şi Zimbabwe nu sunt, nici ele, departe de această situaţie.

Chiar şi în economiile avansate, cei săraci sunt afectaţi de preţurile mai mari ale alimentelor, într-un context al şomajului ridicat. În Statele Unite, spre exemplu, mai mult de una din cinci gospodării este acum într-o situaţie nesigură.

Criza alimentară nu este un risc care ar putea sau nu să se materializeze, ci, potrivit Atlantic Council, aceasta este deja în desfăşurare.

• 9. Extinderea clasei medii globale se încheie

Poate că cea mai importantă realizare a lumii a fost, în ultimele trei decenii, ieşirea a milioane de oameni din sărăcie extremă şi extinderea clasei medii globale. Acest lucru poate fi pus în pericol, însă, dacă nu vom asista la o resresare puternică după criza Covid în 2021 şi ulterior. Experţii cred că, pentru prima dată în ultima jumătate de secol, clasa de mijloc a început să se diminueze - posibil cu 52 de milioane de persoane doar în America Latină. În acelaşi timp, Banca Mondială preconizează că, la sfârşitul anului 2021, un plus de până la 150 de milioane de persoane vor cădea în sărăcie extremă, adică vor trăi cu mai puţin de 1,90 dolari pe zi. O creşterea economică mai scăzută decât cea aşteptată anul viitor ar spori această cifră a persoanelor în sărăcie extremă. Din punct de vedere istoric, eroziunea clasei de mijloc se corelează cu instabilitatea politică, afectarea democraţiei şi conflicte în creştere.

Probabilitatea pentru materializarea acestui risc este una ridicată, notează Atlantic Council.

• 10. Turcia neo-otomană devine tot mai provocatoare

Din ce în ce mai autoritară, islamistă şi expansionistă, Turcia sub conducerea lui Recep Tayyip Erdogan fie a intervenit militar, fie a plasat trupe în Somalia, Qatar, Libia, Irak, Siria şi Balcani.

Ankara se confruntă cu Rusia în Siria, Libia şi Azerbaidjan, în timp ce atacă kurzii aliaţi ai SUA care luptă împotriva ISIS.

Turcia a achiziţionat sistemul rus de apărare antiaeriană S-400, care reprezintă o ameninţare pentru NATO, ceea ce a determinat sancţiuni din partea SUA. În plus, Turcia a ameninţat Ciprul privind zona sa economică exclusivă.

Toate acestea ar putea declanşa mai multe conflicte, respectiv o răfuială în cadrul NATO, alianţă care se bazează pe Turcia, care este stat membru.

Probabiltatea transpunerii în realitate a acestui riisc este una ridicată, potrivit sursei.