AURELIAN DOCHIA, ECONOMIST: "Măsurile fiscale decise de coaliţie nu fac decât să anunţe alte viitoare majorări de taxe şi impozite"

Liderii coaliţiei au decis, la mijlocul săptămânii, măsurile fiscale ce vor fi introduse în noul Cod Fiscal, cel mai probabil în aplicare de la 1 ianuarie 2023. Măsurile includ deduceri pentru tineri şi familiile cu veniturile mici, creşterea accizelor la alcool şi tutun, creşteri de TVA în HoReCa şi la băuturile cu zahăr. De asemenea, va creşte impozitul pe câştigurile din jocurile de noroc.

Potrivit informaţiilor vehiculate în spaţiul public, vor exista deduceri de impozite pentru veniturile până în 4.500 de lei, urmând ca  impactul bugetar doar al acestei măsuri să fie de 3 miliarde de lei pe an până în 2023. Totodată, tinerii cu vârste până în 26 de ani vor beneficia de deduceri de 15% din impozitul pe venit, în valoare maximă de 383 de lei. De asemenea, vor exista deduceri pentru familiile care au copii, în sumă de 100 de lei pentru fiecare copil, dacă aceştia sunt la o formă de învăţământ. De la 4 copii, în sus, impozitul pe venit va fi zero. Deducerea se va aplica doar unuia dintre părinţi.

La contractele part time, contribuţiile vor fi similare cu cele ale salariului minim pe economie, dacă există un singur contract. Vor fi exceptaţi elevii şi studenţii cu vârste până la 26 de ani, persoanele care urmează o formă de ucenicie, pensionarii care beneficiază de pensie din sistemul public, persoanele fizice care realizează venituri din salarii având mai multe contracte de muncă cu timp parţial sau întreg şi valoarea cumulată depăşeşte salariul minim pe economie, persoanele cu dizabilităţi.

După digitalizarea ANAF s-ar putea introduce gradual impozitul pe venitul global, care este un pas spre trecerea la impozitul progresiv.

În coaliţie au fost decise de asemenea creşteri de accize. Astfel, de la 1 august va creşte acciza la ţigări cu 31 de lei (60 de bani pe pachet), iar de la 1 ianuarie 2023 va creşte cu 20% şi acciza la alcool, cu 6 bani pe litru. La combustibi, accizele rămân neschimbate, cu condiţia ca paritatea leu-euro sa nu scadă.

Au fost decise de asemenea creşteri de TVA. Astfel, pentru restaurante, servicii de catering şi hoteluri (HoReCa), taxa pe valoarea adăugată creşte de la 5% la 9%. Pentru băuturile cu zahăr, TVA creşte de la 9% la 19% (inclusiv berea fără alcool). Pentru locuinţe se va plăti TVA de 5% doar pentru o locuinţă până la plafonul de 600.000 de lei şi până în 80mp2 utili.

În ceea ce priveşte tranzacţiile imobiliare ale persoanelor fizice, se trece la impozitare de 1% pentru o locuinţă deţinută timp de peste 3 ani şi impozit 3% pentru imobile deţinute mai puţin de 3 ani, cu excepţia moştenirilor. De asemenea, se elimina cota forfetară pentru impozitul pe venit din chirii.

Vor fi modificări şi în ceea ce primeşte impozitul pe proprietate. Nu se va mai face diferenţă între persoanele fizice şi persoanele juridice. Se va face o clasificare între proprietăţi rezidenţiale, unde cota de impozitare va fi de 0,1-0,2% şi nerezidenţiale, unde cota va fi de 1-1,3%.

În ceea ce priveşte microîntreprinderile, liderii Coaliţiei au decis reducerea pragului de impozitare de la 1 milion de euro la 500.000 de euro. De asemenea, o persoană va putea deţine controlul la cel mult 3 microîntreprinderi şi vor exista limitări ale obiectului de activitate. De asemenea, microîntreprinderile trebuie să aibă cel puţin un angajat.

Totodată, impozitarea dividendelor creşte de la 5% la 8%.

În ceea ce priveşte persoanele fizice autorizate (PFA), plafonul de impozitare scade de la 100.000 de euro la 25.000 euro/anual.

În coaliţie s-a decis de asemenea creşterea impozitelor pe jocurile de noroc la 40% din câştig, dar se va face o analiză privind modalitatea de impozitare la nivelul UE, pentru a avea un model în acest sens.

În ceea ce priveşte domeniul agriculturii şi cel al construcţiilor, liderii coaliţiei au decis scăderea plafonului de la 30.000 lei la 10.000 lei pentru facilităţi fiscale şi limitarea beneficiilor salariale impozitate favorabil la 33% (a veniturilor anuale). În ceea ce priveşte veniturile extrasalariale, nu se vor plăti contribuţii pentru sume mai mici de 6 salarii minime brute. Între 6 şi 12 salarii minime brute se vor plăti contribuţii pentru 6 salarii minime, între 12 şi 24 salarii minime brute - pentru 12 salarii minime, iar peste 24 salarii minime brute se vor plăti contribuţii ca pentru 24 de salarii minime.

În total, măsurile fiscale anunţate ar trebui să aducă în plus la buget undeva la 2,5 miliarde de lei/an.

• Gilda Lazăr, director Corporate Affairs & Communications la JTI România: "Nerespectarea calendarelor de acccizare s-a reflectat în creşteri bruşte ale contrabandei şi scăderea veniturilor bugetare"

Gilda Lazăr, director Corporate Affairs & Communications la JTI România, a precizat pentru ziarul BURSA că industria tutunului îşi doreşte predictibilitate şi un calendar clar de accize pe următorii cinci ani. Aceasta a arătat că, în 2021, industria tutunului a avut contribuţii fiscale la buget de circa 20 de miliarde de lei.

"Pe parcursul ultimelor luni, am discutat deschis şi transparent cu Ministerul Finanţelor despre un nou calendar de accize, pe cinci ani, pentru că  predictibilitatea fiscală ne ajută să planificăm afacerile, să plătim taxe, să investim, să ne implicăm în rezolvarea problemelor reale ale societăţii. Acesta va fi al cincilea calendar de accizare, primul fiind stabilit în anul 2002, înainte de aderarea României la Uniunea Europeană. Tradiţia calendarelor a fost binevenită atât pentru industrie, cât şi pentru stat, iar nerespectarea acestora s-a reflectat în creşteri bruşte ale contrabandei şi scăderea veniturilor bugetare. Cel mai cunoscut exemplu este 2009-2010, când contrabanda a depăşit 36% din piaţă, din cauza majorărilor neplanificate ale accizei, generând astfel un miliard de euro pierderi la buget. La nivel de industrie, contribuţiile pentru anul 2021 se ridică la circa 20 miliarde de lei, cu 13% mai mult faţă de 2020, în pandemie, când sectorul a devenit cel mai solid contribuabil pe fondul scăderii veniturilor din energie. Ne dorim să putem raporta în continuare rezultate financiare bune şi, implicit, creşterea contribuţiilor la buget. Vom reuşi în condiţiile unei politici fiscale predictibile, stabilităţii cadrului de reglementare şi menţinerii contrabandei la nivel scăzut", ne-a declarat Gilda Lazăr.

• Aurelian Dochia, economist: "Nu sunt măsuri care să schimbe radical situaţia şi poziţia fiscală a României"

Economistul Aurelian Dochia ne-a declarat că măsurile decise în Coaliţie nu sunt măsuri care să schimbe radical situaţia şi poziţia fiscală a României, care în 2022 ar urma să înregistreze un deficit bugetar de 5,8%. Acesta spune că este posibil ca măsurile anunţate să nu facă altceva decât să anunţe şi alte majorări de taxe şi impozite care vor apărea pe măsură ce problemele deficitului bugetar vor ieşi tot mai mult la suprafaţă şi se va vedea că acest deficit este tot mai greu de finanţat.

"Înţeleg că este vorba despre 2,5 miliarde de lei, se estimează, dar bineînţeles că rămâne de văzut. În plus, este vorba numai despre suma suplimentară care ar intra la buget, nu este vorba şi de cheltuielile suplimentare care sunt făcute prin măsurile care vor fi adoptate (deducerile fiscale - n.r.). (...) Coaliţia nu a avut curajul să meargă prea departe (cu impozitul pe proprietăţi), este un compromis. Ca întotdeauna, în coaliţie sunt partide cu vederi diferite şi a trebuit să caute o cale de mijloc, iar ceea ce vedem acum este probabil calea pe care au putut până la urmă să o agreeze. Nu sunt măsuri care să schimbe radical situaţia, sunt măsuri care probabil că ar stârni mai puţină opoziţie din partea celor care suferă efectele. Se ştie foarte bine că tot ceea ce ţine de taxele pe viciu - ţigările, jocurile de noroc şi aşa mai departe - nu prea au opozanţi. (...) Evident că guvernul a găsit un debuşeu în direcţia asta. În ceea ce priveşte deducerile familiale, ele sunt o măsură utilă care ajută familiile care au o situaţie mai dificilă şi este bine, după părerea mea, că se merge mai degrabă în această direcţie decât în direcţia pe care o susţinea PSD-ul, de introducere a unor taxe diferenţiate care ar fi şi mult mai greu de administrat din punct de vedere al sistemului fiscal. În rest, însă, impactul nu este enorm. Este semnificativ, dar la deficitul total pe care îl avem anul acesta nu schimbă radical situaţia şi îmi este teamă că aceste măsuri nu fac decât să anunţe şi alte măsuri care vor veni de mărire de impozite şi taxe pe măsură ce problemele deficitului bugetar vor ieşi tot mai mult la suprafaţă şi se va vedea că este tot mai greu de finanţat, acest deficit. Avem deja o dobândă foarte mare la care ne împrumutăm şi nu ştiu până unde am mai putea merge pentru a scăpa situaţia de sub control", a spus Dochia.

Potrivit acestuia, pe partea de cheltuieli bugetare se mai pot face ajustări doar pe partea de investiţii deoarece cheltuielile rigide ale guvernului sunt foarte mari, de circa 80% din veniturile fiscale.

"Tocmai aici, la investiţii, nu ar trebui să facem ajustări, dar totdeauna se merge pe această direcţie. În coaliţie şi ca principiu politic nimeni nu îndrăzneşte să vină cu măsuri de tăiere a cheltuielilor care pe de o parte sunt greu de pus în practică - izbucnesc procese, care durează ani de zile, ajunge statul să plătească din urmă -, iar pe de altă parte la noi ştim bine că cheltuielile bugetare, în cea mai mare parte, sunt legate de pensii şi salarii, iar ce rămâne ulterior este nesemnificativ: investiţiile şi cheltuielile curente ale instituţiilor publice şi aşa mai departe. Aici, la instituţiile publice, rareori se ajunge să se facă cu adevărat tăieri de cheltuieli pentru că pe de o parte reduceri de personal sunt greu de făcut, ba chiar se suplimentează numărul de locuri în diverse domenii finanţate de buget, iar reduceri de salarii... Nici vorbă să se producă aşa ceva", a adăugat economistul.

Aurelian Dochia a mai spus că bugetul public este un punct vulnerabil al României, la fel ca deficitul contului curent, iar condiţiile de pe plan extern prezintă numeroase riscuri.