English
Un nou parteneriat de securitate între Statele Unite, Marea Britanie şi Australia a fost anunţat recent. "Ţinta" acordului, pe care nu o ascunde nimeni, este contracararea " atitudinii agresive" a Chinei.
Cunoscut sub numele AUKUS, acordul include un element major, respectiv dotarea forţelor armate australiene cu submarine cu propulsie nucleară, şi are deja "victime colaterale" deosebit de furioase.
În acest caz este vorba despre Franţa, care avea un acord de furnizare a unui număr semnificativ de submarine Australiei, cu o valoare de multe zeci de miliarde de dolari.
Contractul a fost rupt. Ministrul de externe Jean-Yves Le Drian a comparat decizia autorităţilor de la Antipozi cu "un cuţit înfipt în spate", iar apoi anularea acordului a fost descrisă drept "o decizie unilaterală, brutală şi impredictibilă". Mai mult, acordul se pare că a fost negociat chiar la întâlnirea la nivel înalt G7 din vară şi a fost ţinut secret faţă de preşedintele Macron, după cum scrie presa din SUA şi Marea Britanie.
Pe fondul unei crize de isterie demne de Bubulina lui Zorba, Franţa şi-a rechemat ambasadorii din SUA şi Australia pentru consultări.
De ce nu a fost rechemat şi ambasadorul Franţei din Marea Britanie? Conform unor surse guvernamentale citate de Le Monde, decizia s-a dorit a fi un afront pentru "a ilustra irelevanţa Marii Britanii".
Dar ce ar mai putea fi discutat? Cât de mare este gradul de irelevanţă pe care trebuie să-l accepte cu "bucurie" Franţa?
Presa din Germania a scris că Franţa a fost umilită şi a primit "o lecţie brutală de geopolitică", în condiţiile în care îi lipseşte o putere militară globală, iar cotidianul Die Welt scrie, nici mai mult nici mai puţin, că acordul AUKUS reprezintă o declaraţie de război a preşedintelui Biden faţă de UE şi o palmă peste faţa Franţei.
Analistul militar Andrei Martianov, autorul cărţilor "Losing Military Supremacy: The Myopia of American Strategic Planning" şi "The Revolution in Military Affairs" consideră că acordul dintre SUA, Australia şi Marea Britanie arată "adevăratul statut al Franţei, acela de căţel de companie al Americii" şi condiţia de "putere regională", tot mai departe de vremurile lui Charles de Gaulle, în care avea o politică externă independentă.
Oficiali americani au declarat pentru CNN că "accesul la tehnologia de propulsie nucleară oferit unei alte ţări este o acţiune extrem de rară". Costul obţinerii acestui "privilegiu" este însă extrem de ridicat. În condiţiile în care preţul unui submarin cu propulsie nucleară este de până la două ori mai mare decât al unui submarin clasic, după cum afirmă Andrei Martianov, dar şi a unor costuri de operare extrem de ridicate, o serie de analişti susţin că "Australia se va confrunta cu pierderea suveranităţii şi a controlului asupra bugetului de stat".
Pe fondul protestelor venite din partea Chinei faţă acordul AUKUS, Maria Zaharova, purtătorul de cuvânt al ministerului rus de externe, a amintit că Franţa a luat o decizie similară în urmă cu câţiva ani, când a refuzat livrarea a două nave port-elicopter din clasa Mistral către Rusia, pe fondul sancţiunilor impuse în urma anexării Crimeei.
Jurnalista australiană independentă Caitlin Johnstone, care le spune cititorilor că "scrie despre sfârşitul iluziilor", încearcă să explice decizia aparent inexplicabilă a Australiei de adoptare a unei poziţii agresive faţă de principalul său partener comercial şi principal factor al creşterii economice din ultimele trei decenii.
Doamna Johnstone a preluat declaraţiile unui reputat analist politic american, John Mearsheimer, din cadrul unei dezbateri organizate de Center for Independent Studies în 2019.
În faţa auditoriului australian, autorul cărţilor "The Great Delusion: Liberal Dreams and International Realities" şi "The Tragedy of Great Power Politics" a declarat că administraţia de la Washington va face totul pentru a opri creşterea Chinei şi transformarea acestei în hegemon al Estului.
În opinia profesorului american, "din punct de vedere al securităţii ar trebui să vă alăturaţi nouă", deşi "relaţiile comerciale cu China sunt foarte importante pentru prosperitatea Australiei", însă "trebuie să înţelegeţi că securitatea este mai importantă decât prosperitatea, deoarece pentru a prospera trebuie mai întâi să supravieţuieşti".
Apoi a urmat o evaluare brutală prin onestitatea sa a lui John Mearsheimer. "Dacă mergeţi cu China trebuie să înţelegeţi că veţi fi inamicul nostru, deoarece este vorba despre o intensă competiţie în ceea ce priveşte securitatea", a subliniat profesorul american, care a amintit că şi alte ţări din Asia de Est se confruntă cu o dilemă similară.
"Sunteţi cu noi sau sunteţi împotriva noastră", a continuat Mearsheimer, în condiţiile în care "extinderea relaţiilor comerciale cu China şi o atitudine prietenoasă faţă de aceasta înseamnă subminarea Statele Unite în competiţia de securitate".
Din punctul de vedere al autorităţilor de la Washington, situaţia ar fi similară cu "hrănirea bestiei", după cum a mai declarat John Mearsheimer, iar "când nu suntem fericiţi, nu trebuie să subestimaţi cât de răi putem fi, doar întrebaţi-l pe Fidel Castro".
Plasate în noul context de "securitate", afirmaţiile profesorului american au convins-o pe jurnalista australiană că "Australia nu s-a aliniat Statelor Unite pentru a se proteja împotriva Chinei, ci s-a aliniat Statelor Unite pentru a se proteja împotriva Statelor Unite".
Într-o şedinţă guvernamentală din serialul de comedie australian Utopia, premierul cere justificări referitoare la bugetul multianual de sute de miliarde de dolari pentru apărare şi întreabă cine este inamicul.
Reprezentanţii armatei spun că este vorba despre o putere regională. Când li se cere să fie mai precişi, răspunsul este "un jucător din regiunea Indo-Pacific", iar insistenţele ulterioare arată că este vorba despre "un jucător din regiunea Indo-Asia-Pacific", scopul fiind "protejarea rutelor comerciale" .
După ce se "extrage" recunoaşterea că "jucătorul" este China, premierul subliniază că "partenerul comercial principal al Australiei este China", iar concluzia este că "vom cheltui aproape 30 de miliarde de dolari pe an pentru a ne proteja comerţul nostru cu China de China". Ce s-ar mai putea spune? Că orice asemănare cu realitatea este absolut întâmplătoare?
Criza de isterie a Franţei şi, mai nou, "proclamaţia" oarecum "întârziată" a liderilor UE în sprijinul "naturelului simţitor" al Franţei, dar şi noua "alianţă" împotriva Chinei sunt considerate aproape irelevante de Andrei Martianov, care descrie acceptarea Iranului ca membru deplin al Organizaţiei pentru Cooperare de la Shanghai (SCO) la recenta întâlnire la nivel înalt drept "un eveniment cu ramificaţii geopolitice enorme".
"Lumea multipolară este aici", scrie analistul militar rus, care mai subliniază că "doar putem încerca să ghicim ceea ce se face în spatele uşilor închise pentru unificarea Eurasiei într-o singură entitate geopolitică".
Se pare că irelevanţa Franţei este, totuşi, doar una dintre cele mai mici probleme ale Europei Occidentale.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 23.09.2021, 08:03)
Citarea unei replici amuzante "sa protejam comertul nostru cu China de China" pe post de argument este de o neseriozitate uriasa. In primul rand ca mai poti face comert si cu alte tari, daca tot tii la protejarea propriilor interese pe langa interesele comune cu aliatii tai. In al doilea rand ca, dupa cum orice observator atent poate observa, va dura ani multi pana cand aceste submarine vor fi livrate si folosite de catre marina australiana, de unde si deductia banala ca sunt pentru un viitor moment de tensiune in relatiile internationale, nu pentru prezent. In al treilea rand, si cu asta inchei, India (si alte state) vine puternic din urma, productia mondiala de bunuri nu va mai fi la bunul plac al chinezilor iar centrul de greutate al comertului international nu va mai atarna atat de greu catre Marea Chinei de Sud.
E una sa ai ochelari de cal, iar autorul articolului este evident ca nu ii are, si e alta sa suferi de miopie, si este clar ca domnul Rechea o are din plin, ba se mai si lafaie confortabil in ignoranta, pentru ca apoi sa ne prezinte argumente puerile pentru o teorie mai subreda decat logica gospodinei analfabete din Videle.
2. Apropo de China
(mesaj trimis de Alex S în data de 23.09.2021, 09:09)
Mi s-ar parea foarte util daca ati aborda subiectul Evergrande si al muntilor de datorii din China, tara care pare sa fi facut aceleasi greseli ca statele occidentale, prin indatorare excesiva, doar ca s-a priceput mai bine sa le ascunda.
2.1. Evergrande (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Campanella în data de 23.09.2021, 10:23)
Cazul Evergrande e cunoscut de ceva mai multă vreme. Activele sunt )sub)evaluate la 350 b iar pasivele evaluate corect la cca.300. În cazul insolvenței, capitalurile proprii vor depăși clar capitalizarea din HK. Iar ,,muții de datorie" ai firmelor din CN le fac extrem de atractive chiar la nivelul VIE, în care sunt listate pe NASDAQ și NYSE, atât de atractive încât avem cumpărători și deținători de talia ARKK, Black Rock, Vanguard, etc., iar orice alte VIE pot fi listate mai nou doar cu acordul Cyberspace, autoritatea de reglementare din CN. Prin urmare, ,,munții de datorie" din CN sunt cam pe la media de îndatorare în piețele emergente.
Pe de altă parte, articolul e foarte bun iar decizia de excludere a Franței are legătură cu poziția subterană și nu prea a micronului de a se poziționa favorabil față de un eventual bloc eurasiatic, o nouă alianță care să ofere CN un sprijin în eforturile de hegemonie globală.
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de Alex S în data de 23.09.2021, 14:10)
Eu altceva am vrut sa spun.
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.09.2021, 15:25)
Exceptand pozitia micronului, franta chiar daca reusea sa livreze cu costuri duble, produsele livrate deveneau inutile la orizontul 2030-2035.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 23.09.2021, 20:08)
Dl Rechea,de ce pui intre ghilimele agresivitatea Chinei? Vrei sa spui ca aceasta tara nu este agresiva? De ce nu citesti putin si din presa din Vietnam sau Filipine ca sa vezi cum sunt vazuti chinezii de catre vecinii lor? Vietnamezii,de exemplu,sunt vecinii chinezilor! Ei au la guvernare partid comunist,la fel ca si in China! In trecut,Vietnamul comunist a fost ajutat de URSS-ul comunist dar si de China comunista ca sa lupte impotriva americanilor! Acum, comunistii chinezi iau cu japca insule care apartin Vietnamului comunist! Vietnamezii au cumparat submarine de la rusi ca sa se apere de vecinii lor chinezi! Dar pentru ca vietnamezii sunt constienti ca la o adica rusii nu-i vor apara de chinezi,Vietnamul comunist a cerut ajutorul si de la SUA! Cooperarea dintre Vietnam si SUA este foarte stransa,deoarece vietnamezii au vazut ca numai in americani pot avea incredere! Dl Rechea,minciuni repetate la infinit nu vor deveni niciodata adevar! Degeaba le iei mereu apararea rusilor sau chinezilor si critici mereu Occidentul! Oamenii nu sunt chiar atat de naivi ca sa creada ceea ce scrii dumneata!