AVERTISMENT JPMORGAN: Rusia, ameninţată de un colaps economic asemănător celui din 1998

• Rubla a scăzut cu 10% faţă euro şi cu 12% faţă de dolar, vineri • Cotaţia ţiţeiului a urcat cu 7% în ultima zi a săptămânii trecute • Bloomberg Economics: Blocarea exporturilor de petrol şi gaze din Rusia ar genera scăderea cu 14% a economiei ţării, în 2022

Rusia se apropie de un colaps economic ce va rivaliza sau chiar va eclipsa recesiunea din 1998, când ţara a intrat în incapacitate de plată, avertizează economiştii băncii americane JPMorgan Chase& Co., subliniind însă că, acum, consecinţele financiare ar putea fi mai mici, potrivit Bloomberg.

Criza financiară rusă, denumită şi criza rublei sau gripa rusă, a lovit Federaţia Rusă în august 1998. Atunci, Guvernul rus nu a reuşit să-şi plătească datoriile, iar criza a avut un impact grav asupra economiilor multor state vecine.

Economiştii JPMorgan au informat, într-un raport lansat vineri, că se aşteaptă la o scădere cu 7% a Produsului Intern Brut al Rusiei în acest an, estimarea fiind similară cu cea a Goldman Sachs Group Inc. Bloomberg Economics, însă, prognozează o scădere cu aproximativ 9% a PIB-ului Rusiei în 2022.

În 1998, economia Rusiei a scăzut cu 5,3%, pe fondul crizei datoriilor.

Economia Rusiei este afectată după ce guvernele din Occident au impus sancţiuni asupra comerţului, finanţelor şi călătoriilor, au îngheţat rezervele băncii sale centrale şi au eliminat multe bănci din sistemul global interbancar Swift.

Rusia a încercat, în schimb, să-şi izoleze economia şi pieţele prin controale de capital, dublarea ratelor dobânzilor şi alte măsuri de urgenţă.

"Sancţiunile subminează cei doi piloni ai stabilităţii - rezervele valutare «fortăreaţă» ale băncii centrale şi excedentul de cont curent al Rusiei", au spus economiştii JPMorgan în raport, menţionând: "Sancţiunile îşi vor pune amprenta asupra economiei ruse, care acum pare îndreptată către o recesiune profundă".

Totuşi, investitorii sunt de părere că, deşi şocurile invaziei Rusiei în Ucraina sunt mai mari decât cele observate în 1998, pe termen scurt, declinul rublei s-a dovedit mai mic decât atunci, iar ţara are acum o capacitate mai mare de a evita intrarea în incapacitate de plată, în special dacă alte state vor continua să se opună impunerii de sancţiuni asupra exporturilor sale de energie.

"Pe termen lung este cel mai îngrijorător", declară Tim Graf, strateg-şef macro pentru EMEA la State Street Global Markets, care subliniază: "Cu cât sancţiunile sunt menţinute mai mult timp şi mai ales dacă vor fi extinse pentru exporturile de gaze şi petrol, cu atât este mai probabil ca Rusia să devină o piaţă de capital de neatins în anii următori". Tim Graf continuă: "Slăbiciunea monedei pe care o vedem acum va fi inevitabil inflaţionistă, mai ales dacă economia rămâne închisă restului lumii. Nu este greu de imaginat scenarii extreme, similare cu perioada post-1998, în acest caz".

Bloomberg Economics consideră că blocarea exporturilor de petrol şi gaze din Rusia ar însemna că economia acestei ţări s-ar putea contracta cu aproximativ 14% în 2022.

• Rusia a adoptat un pachet de legi împotriva sancţiunilor occidentale

Parlamentul rus a adoptat vineri un pachet de legi menite să contracareze efectele sancţiunilor occidentale asupra economiei ţării, decise după invazia în Ucraina, relatează AFP, conform Agerpres.

Normele sunt destinate "să crească stabilitatea economiei ruse, precum şi să-i protejeze pe cetăţeni faţă de sancţiuni".

Legea îi dă posibilitatea guvernului să crească pensiile şi salariul minim, "dacă este necesar".

Un moratoriu asupra inspecţiilor la IMM-uri va putea fi, de asemenea, introdus până la sfârşitul anului 2024 pentru companiile IT. Textul mai prevede un sistem simplificat de achiziţie a medicamentelor, precum şi o listă extinsă a acestora.

Legea prevede şi o procedură simplificată de răscumpărare a acţiunilor, dat fiind că preţurile titlurilor firmelor ruseşti sunt puternic scăzute, chiar reduse la zero.

Conform actului normativ, se va aplica suspendarea rambursării datoriilor pentru cetăţeni şi IMM-uri în 2022, o măsură deja introdusă la începutul pandemiei de coronavirus.

Totodată, este prevăzută prelungirea unei amnistii asupra capitalurilor în vigoare de mai mulţi ani, permiţându-le ruşilor să-şi repatrieze bunuri şi capitaluri deţinute în străinătate fără să rişte urmărirea penală.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că "economia se află de acum într-un mediu agresiv". Acesta a menţionat: "Economia ne priveşte pe toţi, priveşte starea tuturor cetăţenilor şi lovituri sunt dirijate împotriva economiei noastre care trebuie amortizate şi minimizate. Asupra acestor aspecte guvernul şi preşedintele îşi concentrează atenţia în prezent".

• Bursa de la Moscova nu-i va taxa pe importatorii ruşi care achiziţionează valută

Bursa de la Moscova a anunţat vineri că firmele ruseşti cu acces direct la operaţiunile de tranzacţionare vor trebui să plătească un comision de 12% dacă vor să cumpere valută, dar companiile importatoare nu vor păti taxe, transmite Reuters, conform Agerpres.

Într-o încercare de a stabiliza fluctuaţiile masive de pe pieţe, afectate de sancţiunile occidentale, Rusia a impus săptămâna trecută un comision de 30% la achiziţiile de valută ale persoanelor individuale prin intermediul brokerilor, dar ulterior a redus comisionul la 12%.

Ministerul rus de Finanţe a anunţat joi că a oprit achiziţiile de valută şi aur anul acesta, ca parte a suspendării unei părţi din reglementările sale fiscale, o decizie menită să atenueze presiunile asupra rublei.

De când trupele ruse au intrat în 24 februarie în Ucraina, rubla s-a depreciat cu aproape 30% faţă de dolar, iar analiştii cred că în viitor cursul de schimb va rămâne extrem de volatil. Guvernul le-a ordonat exportatorilor ruşi să convertească în ruble 80% din veniturile lor în valută, pentru a sprijini moneda locală.

Vineri, moneda Rusiei a coborât până la un curs de 122,91 ruble pentru un dolar şi 133,94 unităţi/euro, depreciindu-se cu peste 10% faţă de moneda europeană şi cu peste 12% faţă de cea americană.

• Procedură accelerată privind falimentul companiilor care se retrag din Rusia

Companiile străine care vor să plece din Rusia vor primi în procedură accelerată protecţie împotriva falimentului sau pot să predea participaţiile lor directorilor locali, până când vor reveni în Rusia, a anunţat vineri vicepremierul Andrei Belousov, transmite Reuters, conform Agerpres.

Sancţiunile impuse de Occident Rusiei, în urma invaziei Ucrainei, au determinat foarte multe companii globale să-şi oprească operaţiunile în Rusia iar unele, inclusiv giganţii din energie BP şi Shell, au anunţat că vor părăsi complet ţara.

Planul în procedură accelerată privind falimentul "va sprijini locurile de muncă şi bunăstarea socială a cetăţenilor, astfel încât antreprenorii de bună credinţă pot asigura funcţionarea eficientă a afacerii", a informat Guvernul de la Moscova.

Companiile străine ar putea, însă, să rămână în Rusia, a adăugat Belousov.

• Banca Centrală a Rusiei le cere băncilor comerciale să fie discrete cu privire la bilanţurile lor

Banca Centrală a Rusiei le-a cerut băncilor comerciale să nu mai publice bilanţurile financiare, din cauza sancţiunilor impuse de statele occidentale după invadarea Ucrainei, care ameninţă să afecteze sectorul bancar şi economiile populaţiei, transmite AFP, conform Agerpres.

O serie de mari bănci ruseşti au fost decuplate de la sistemul interbancar internaţional Swift, ceea ce le limitează capacitatea de a derula tranzacţii cu străinătatea.

"Banca Rusiei a luat decizia să limiteze, temporar, volumul publicării bilanţurilor de către instituţiile de credit pe site-urile lor şi pe cel al Băncii Rusiei", a anunţat aceasta din urmă, adăugând: "Vrem să limităm riscurile pentru organizaţiile de credit din cauza sancţiunilor ţărilor occidentale".

În continuare, băncile comerciale ruseşti vor trebui să transmită bilanţurile contabile către Banca Centrală, dar acestea nu vor mai fi date publicităţii.

• Coinbase şi Binance nu le vor interzice ruşilor folosirea platformelor de tranzacţionare cripto

Platformele de tranzacţionare cripto Coinbase Global Inc. şi Binance au reiterat vineri că nu intenţionează să le interzică preventiv tuturor ruşilor să folosească platformele lor, transmite Reuters, conform Agerpres.

Unele din cele mai mari platforme globale de tranzacţionare cripto vor să rămână în Rusia, o decizie care, avertizează experţii, ar putea slăbi încercările Occidentului de a izola Moscova în urma invaziei Ucrainei.

"Credem că toată lumea merită acces la servicii financiare de bază dacă legea nu prevede altfel", a afirmat directorul general al Coinbase, Brian Armstrong.

"Nu vom îngheţa în mod unilateral conturile a milioane de utilizatori inocenţi", a declarat pentru Reuters un purtător de cuvânt al Binance, cea mai mare platformă de tranzacţionare cripto din lume.

• Elveţia extinde sancţiunile împotriva Rusiei

Guvernul elveţian a extins vineri sancţiunile împotriva Rusiei, în acord cu măsurile suplimentare impuse de Uniunea Europeană, limitând exporturile şi serviciile financiare cu Moscova.

Elveţia a adoptat noi sancţiuni financiare, printre care interzicerea tranzacţiilor cu Banca Centrală a Rusiei şi adoptarea măsurilor UE privind Swift şi a blocat de asemenea o serie de exporturi spre Rusia.

Printre ţintele vizate se numără bunuri care "pot contribui la întărirea militară şi tehnologică a Rusiei sau la dezvoltarea sectorului de apărare şi securitate", care pot fi folosite în aviaţia şi în industria spaţială, precum şi unele bunuri şi servicii din sectorul petrolier.

Elveţia susţine că adoptarea noilor sancţiuni rămâne compatibilă cu neutralitatea sa, adăugând că a oferit excepţii pentru a garanta că sancţiunile nu afectează activitatea umanitară.

• Canada impune taxe de import de 35% pentru produsele din Rusia şi Belarus

Canada va revoca statutul comercial special al Rusiei şi Belarusului şi, prin urmare, va impune taxe de import de 35% la produsele din cele două ţări, a anunţat vicepremierul Chrystia Freeland, relatează AFP, conform Agerpres.

"Rusia şi Belarus nu vor mai beneficia de avantaje, în special de tarife vamale reduse, pe care Canada le oferă altor ţări membre ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului", a explicat Chrystia Freeland.

Doar Coreea de Nord a fost supusă acestui regim până acum.

"Canada va fi prima ţară care va revoca statutul de cele mai favorizate naţiuni în cazul Rusiei şi Belarusului ca parteneri comerciali în conformitate cu legislaţia canadiană", a precizat Chrystia Freeland, adăugând că a "încurajat" şi alte ţări să facă acelaşi lucru.

Ottawa a anunţat, de asemenea, că va sancţiona zece persoane de la conducerea a două companii importante din sectorul energetic rus, Rosneft şi Gazprom.

• SUA iau "toate măsurile" pentru ca Rusia să nu beneficieze de pe urma activelor FMI

Statele Unite sunt decise să ia toate măsurile pentru a împiedica Rusia să beneficieze de pe urma deţinerilor sale de Drepturi Speciale de Tragere (DST), moneda de rezervă creată de Fondul Monetar Internaţional, a declarat un oficial al Trezoreriei americane pentru Reuters.

Anul trecut, Rusia a primit 17 miliarde de dolari în noile Drepturi Speciale de Tragere, dar pentru a-i cheltui Moscova trebuie să găsească o ţară partener dispusă să schimbe DST pentru alte valute, sub forma unui credit purtător de dobândă fixă.

Statele Unite şi aliaţii săi nu vor întreprinde astfel de schimburi, a dat asigurări oficialul.

• FMI: "Războiul din Ucraina va afecta semnificativ economia mondială"

Războiul din Ucraina a dus deja la majorarea preţurilor energiei şi cerealelor, şi a trimis peste un milion de refugiaţi în ţările vecine, în timp ce a declanşat sancţiuni fără precedent asupra Rusiei, se arată într-un comunicat al Fondului Monetar Internaţional (FMI), transmite Reuters, conform Agerpres.

"Deşi situaţia rămâne extrem de fluidă şi perspectivele sunt incerte, consecinţele economice sunt deja extrem de serioase", conform comunicatului dat publicităţii sâmbătă, după reuniunea Board-ului Fondului Monetar Internaţional, condusă de directorul general Kristalina Georgieva.

"Războiul şi sancţiunile asociate vor avea, de asemenea, un impact sever asupra economiei mondiale", avertizează FMI, apreciind că actuala criză creează un şoc negativ pentru inflaţie şi pentru activitatea economică, într-un moment în care presiunea preţurilor era deja ridicată. Pe întreg globul va fi resimţit şocul preţurilor, iar autorităţile trebuie să ofere sprijin fiscal pentru gospodăriile sărace pentru care alimentele şi combustibilul reprezintă o proporţie mai ridicată din cheltuieli. Pagubele economice vor creşte dacă războiul se extinde, consideră FMI.

Sancţiunile dure impuse Rusiei de SUA, ţările europene şi alte state vor avea de asemenea "un impact substanţial asupra economiei globale şi pieţelor financiare, cu efecte negative majore către alte ţări", avertizează FMI.

Pe lângă pierderile de vieţi omeneşti, Ucraina se confruntă cu pagube economice substanţiale, porturile maritime şi aeroporturile fiind închise şi avariate, multe şosele şi poduri fiind avariate sau distruse. "Deşi este foarte dificil să evaluăm precis necesităţile de finanţare în acest stadiu, este deja clar că Ucraina se va confrunta cu costuri semnificative pentru redresare şi reconstrucţie", conform FMI.

FMI a informat că săptămâna aceasta se aşteaptă să aducă spre aprobare Board-ului solicitarea Ucrainei pentru un împrumut de urgenţă de 1,4 miliarde de dolari.