AVERTISMENT LANSAT DE CONSTRUCTORI Sectorul construcţiilor - aproape de colaps

• Cristian Erbaşu, preşedinte FPSC: "Numărul de insolvenţe şi falimente din rândul firmelor de construcţii este mai mare decât în 2010, când au fost cele mai multe falimente în sector; lucrurile devin din ce în ce mai dificile" • Irinel Gheorghe, vicepreşedinte FPSC, propune blocarea exporturilor de materiale de construcţii din România: "Sunt deja ţări în UE în care PNRR-urile naţionale funcţionează şi acolo există nevoie de materiale de construcţii"

Constructorii au tras, ieri, un semnal de alarmă cu privire la un potenţial colaps al sectorului de construcţii, cauzat de majorarea preţurilor materialelor de construcţii şi materii prime, migraţia specialiştilor în Vestul Europei şi schimbările legislative pregătite de Guvern pentru sector pentru contractarea lucrărilor de investiţii finanţate prin PNRR. Conducătorii firmelor de construcţii, prezenţi la o conferinţă de presă organizată de Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC), au avertizat că sute de lucrări de investiţii riscă să rămână nefinalizate şi că banii din PNRR nu vor fi atraşi decât într-o proporţie foarte mică. Potrivit acestora, România este într-un decalaj foarte mare pe PNRR în raport cu restul ţărilor europene.

• Cristian Erbaşu, directorul general al Erbaşu Construcţii: "Pe de o parte am avut o scădere de 10% în trimestrul al patrulea din 2021 faţă de acelaşi trimestru din 2020, iar pe de altă parte avem o inflaţie de 20-25% în construcţii - pe materiale este de 50%"

Cristian Erbaşu, directorul general al Erbaşu Construcţii şi preşedintele FPSC, a afirmat că sectorul construcţiilor este pe o tendinţă puternică de descreştere şi este nevoie de măsuri de sprijin ca această tendinţă conturată în finalul anului trecut să nu continue în mare parte din 2022.

Erbaşu a precizat: "Acestea sunt concluziile provenite din numeroasele solicitări pe care le avem de la membrii noştri, din toate domeniile, fie că vorbim de constructori de drumuri, de monumente, de clădiri rezidenţiale sau de birouri. Constructorii au avut plângeri şi probleme majore în ceea ce priveşte predictibilitatea în construcţii. Este evident că situaţia grea prin care trece ţara noastră, în contextul european şi mondial, afectează toate domeniile. Poate că este de înţeles şi faptul că, în această iarnă, priorităţile au fost altele, dar nu cred că soluţiile vor avea rezultate în ceea ce priveşte redresarea economică fără a ţine cont de situaţia investiţiilor, a construcţiilor şi a firmelor de construcţii. Noi am avut o atitudine mult mai liniştită şi mai rezervată în ultima vreme, chiar şi anul trecut când lucrurile au fost extrem de dificile pentru firmele de construcţii, tocmai pentru că au fost alte priorităţi. Am înţeles faptul că, în urma pandemiei, problemele medicale şi de traiul de zi cu zi al oamenilor erau prioritare pentru Guvern, parlamentari, politicieni şi funcţionari, însă din nefericire aceştia nu au înţeles că, pe lângă că trebuie să se ocupe de prezent, este la fel de important şi poate chiar mai important să se ocupe de viitor şi mai ales de cum ieşim din starea în care ne aflăm. După doi ani buni pentru construcţii şi investiţii în România, ani în care am şi fost extrem de comentaţi în spaţiul public vizavi de facilităţile care s-au dat constructorilor şi mai puţin în legătură cu rezultatele productive ale acestor facilităţi, evident a urmat şi o perioadă grea pentru noi. 2020 a fost un an care deşi a fost dominat de pandemie construcţiile - în 2020 şi jumătate din 2021 - au fost unul din puţinele motoare care au mai ţinut economia românească. În România a fost o creştere mai mare ca în alte ţări, dar peste tot construcţiile au reprezentat modelul de sustenabilitate economică a ţărilor în perioada de pandemie. Evident, când un lucru merge bine toată lumea profită, însă este lăsat pe plan secund. Însă rezultatele crizei s-au reflectat şi în construcţii. Este nevoie de măsuri ca rezultatele deja în descreştere de la finalul anului trecut să nu continue. Pe de o parte am avut o scădere de 10% în trimestrul patru din 2021 faţă de trimestrul patru din 2020, iar pe de altă parte avem o inflaţie de 20-25% în construcţii - pe materiale este de 50% - deci practic avem o descreştere de 30% dacă cumulăm cele două componente. A doua consecinţă evidentă se poate vedea dacă se citeşte numărul de insolvenţe şi falimente din rândul firmelor de construcţii, care este mai mare decât cel din 2010 când a fost cel mai mare număr de falimente de firme de construcţii din ultimii 20 de ani. Lucrurile încep să devină din ce în ce mai dificile".

• Irinel Gheorghe, vicepreşedinte FPSC: "Dacă analizăm perioada septembrie 2021-februarie 2022, creşterea preţurilor materialelor de construcţii este cuprinsă între 60 şi 80 la sută"

La rândul său, Irinel Gheorghe, vicepreşedinte FPSC, a prezentat situaţia generală din sector la momentul actual şi a detaliat impactul creşterilor de preţuri care au adus sectorul în "situaţia fără precedent de astăzi".

"Dacă analizăm o unitate de timp, să zicem septembrie 2021 - februarie 2022, creşterile în medie ale preţurilor materialelor de construcţii sunt între 60 şi 80 la sută. La acest nivel sunt. Gândiţi-vă ce înseamnă aceste creşteri pe un flux al unor contracte de atribuire care încep cu studiu de fezabilitate şi se termină să spunem cu faza emiterii primei facturi. Cauzele acestor creşteri fără precedent sunt următoarele: există în acest moment o criză a materiilor prime, o criză generată în primul rând de faptul că anumite materii prime sunt cotate la bursă şi aici vorbim despre minereuri şi ţiţei. De asemenea, este o criză a materiilor prime generată de sustenabilitatea pe care România şi-a asumat-o la nivelul Uniunii Europene. Din cauza asta tot mai multe unităţi de producţie s-au închis în Uniunea Europeană şi probabil că şi în România. Vă dau un singur exemplu de produs pe care îl folosim în construcţii: plăci de ghips-carton. Circa 70-80% din producţia de ghips-carton se bazează pe reziduurile rezultate din arderea cărbunelui în termocentrale şi doar restul se bazează pe extracţia din cariere de ipsos. Gândiţi-vă ce înseamnă închiderea termocentralelor doar din această perspectivă", a spus Irinel Gheorghe.

Potrivit acestuia, o altă cauză este creşterea fără precedent a preţurilor energiei electrice şi gazelor naturale.

"Vorbim astăzi despre creşteri, raportate la septembrie 2021, la energie electrică de peste 4 ori, iar la gaze de peste 8, chiar 10 ori. Asta în contextul în care statul român este acţionar la multe din unităţile sau entităţile producătoare de energie. Şi vorbim aici despre Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz şi poate şi OMV Petrom. O a treia cauză ar fi transportul. Vorbim de preţul combustibililor, de preţurile crescute ale asigurărilor - fie că vorbim de RCA sau de asigurările CASCO. În componenta de preţ a unui produs, material de construcţii, transportul începe să însemne peste 10%. Gândiţi-vă ce înseamnă treaba asta. Astea ar fi principalele trei cauze, dar sigur că aici n-am vorbit despre componenta menţinerii a salariilor în sectorul nostru, o componentă importantă care nu cred că mai poate fi menţinută la nivelul actual", a spus Gheorghe.

Potrivit acestuia, FPSC a identificat şi câteva soluţii care sunt aşteptate să fie propuse Guvernului României în perioada următoare, având în vedere contextul economic actual. Printre acestea se numără inclusiv blocarea exporturilor de materiale de construcţii.

"Este foarte important ca statul să intervină, cel puţin pe 2 direcţii. Nu am vrea să ne expunem unui risc şi din punctul de vedere al materialelor de construcţii riscul ar fi ca anumite materiale să plece la export pentru că sunt deja ţări în UE în care PNRR-urile naţionale funcţionează şi acolo există nevoie de materiale de construcţii. O primă măsură ar fi blocarea exporturilor de materiale de construcţii din România. O altă măsură ar fi identificarea unui proiect care să fie dezvoltat pe orizontală şi cred că proiectul de reabilitare termică a locuinţelor cred că este un proiect interesant care nu aduce doar efecte estetice, ci nişte efecte speciale foarte importante deoarece reduce consumul (de energie) cu 35-40%", a afirmat Irinel Gheorghe.

• Sorin Greu, director general BogArt şi vicepreşedinte FPSC: "Licitaţiile încep cu stângul pentru că valorile estimate ale proiectelor nu sunt actualizate cu evoluţia preţurilor"

Sorin Greu, director general la Bogart, a afirmat că licitaţiile încep direct cu stângul pentru că valorile estimate ale proiectelor scoase la licitaţie nu sunt actualizate cu evoluţia reală a preţurilor.

"Mai mult decât atât, în cadrul acestor proceduri, perioadele de clarificări şi de evaluare a ofertelor sunt foarte lungi. Pot atinge 6 luni, 10 luni sau chiar mai mult. Dacă mai adăugăm şi eventuale perioade legate de contestaţii şi de soluţionarea contestaţiilor, un constructor poate deja să semneze un contract la un an distanţă. (...) Dacă formula de actualizare ar fi fost bună sau corectă, este posibil să fie soluţionată situaţia constructorilor, dar referinţa pentru actualizarea situaţiilor de lucrări este data la care se semnează contractul, nu data la care se depune oferta. Iar este un handicap foarte mare, o perioadă de timp neacoperită de nimic, de nicio procedură, de nicio formulă de actualizare. Astfel suntem destul de descurajaţi să participăm la licitaţiile actuale sau cele care urmează. Este un cost foarte mare şi un efort foarte mare pentru a face o ofertă. (...) Fiind un start al proiectelor este foarte-foarte necesar să se găsească soluţii pentru a avea licitaţii corecte în ceea ce priveşte preţurile care sunt luate în considerare la valori estimate, iar duratele de evaluare trebuie să se schimbe", a spus Greu.

Totodată, Alexandru Rotaru, preşedintele Patronatului Drumarilor din România şi fost deputat PSD în legislatura 2016-2020, a declarat că creşterea excesivă a preţurilor a adus societăţile de construcţii de drumuri într-o situaţie în care nu mai există o viziune clară asupra şantierelor şi lucrărilor.

"O situaţie de care ne lovim în momentul de faţă, inclusiv ca urmare a creşterilor de preţuri provocate de războiul din Ucraina: unul din principalele materiale folosite în construcţiile de drumuri, bitumul, care anul trecut a avut o medie lunară de preţ de 2.200-2.300 de lei, acum are un preţ de 3.600 de lei. O creştere enormă care consider că va duce la sistarea multor şantiere în ţară. Avem totodată foarte mari probleme cu furnizorii de agregate. Aceştia au fost nevoiţi să crească preţurile şi nu putem primi o ofertă clară care să fie valabilă 15-30 de zile din cauza fluctuaţiilor mari de preţ ale energiei. (...) Cunosc cazuri concrete în ţară în care au fost sistate şantierele din cauza transporturilor şi preţurilor excesiv de mari", a spus Rotaru.

• Irinel Tofan, directorul general Conest SA Iaşi şi vicepreşedintele FPSC: "Mare parte din şantiere au început să se blocheze"

Mare parte din şantiere au început deja să se blocheze, iar în scurt timp majoritatea şantierelor finanţate din bani publici riscă să se blocheze, a afirmat Irinel Tofan, directorul general al companiei de construcţii Conest Iaşi. Potrivit acestuia, multe ţări europene au început deja investiţiile finanţate prin PNRR, ceea ce a dus la un exod al muncitorilor în construcţii din România. Totodată, creşterea salariilor din Vest reprezintă o altă problemă pentru sectorul construcţiilor din ţara noastră.

"Avem trei cauze şi consecinţe foarte clare: din păcate, migraţia forţei de muncă către ţările din Vestul Europei - Franţa, Germania, Italia, ţări care deja au implementat şi deschis şantiere de investiţii din PNRR. În cadrul acestor şantiere au deja nevoie de forţă de muncă consistentă, în timp ce noi încă nu ne-am lămurit ce anume vom finanţa prin PNRR şi ce şantiere vom deschide. Probabil, în cel mai fericit caz, în 2023 vom lucra în şantiere din PNRR, dacă vom mai exista. De asemenea, guvernul german a anunţat că va creşte în două etape, în 2022, salariul minim tarifar la necalificaţi la 12 euro pe oră. Calificaţii vor câştiga cel puţin 3.000 de euro pe lună. Noi, în România, ne chinuim să plătim un salariu net de aproape 1.000 de euro unui muncitor calificat. Deci, la noi deja au plecat muncitori spre Germania. Bruma de muncitori calificaţi pe care îi mai avem vor pleca şi ei, iar compensarea cu forţă de muncă din Asia... Toţi (constructorii) avem experienţă cu muncitorii asiatici, dar productivitatea şi calitatea lucrărilor nu este aceeaşi. Solicităm guvernului şi sperăm că va lua o măsură astfel încât să nu ne pierdem şi minima forţă de muncă pe care o avem în ţară", a afirmat Tofan.

Conform acestuia, "în afară de faptul că preţurile au crescut foarte mult, necontrolat, şi nu se actualizează într-un mod transparent şi corect pentru a deconta cheltuielile", există o criză a materiilor prime şi a materialelor de construcţii.

"În zona Iaşi-ului importăm masiv oţel-beton, ciment, profile metalice, bitum, materiale pentru finisaje. Ceea ce se întâmplă în Ucraina ne pune într-o mai mare dificultate. (...) Dacă vedem falimente la câteva firme de construcţii mari înseamnă şomaj mare, înseamnă creşterea cheltuielilor sociale şi reducerea veniturilor macro la nivel de stat. Nu îşi doreşte nimeni asta, dar trebuie să tragem semnale de alarmă cât încă mai este timp. Trebuie să punem pe hârtie anumite acte normative care să aducă o minimă normalitate în sectorul construcţiilor. (...) Propunem schimbarea şi înlocuirea rapidă când fac evaluări la alt tarif, de cel puţin 10 euro pe oră. Acum este 4 euro/oră, care înseamnă salariul unui necalificat. La noi în sector maxim 10% sunt necalificaţi, restul sunt calificaţi. Este foarte important şi o spunem de mult timp: când faceţi o bugetare şi estimaţi costurile unei investiţii, plecaţi de la un tarif orar corect astfel încât să poţi tu ca investitor să ai o investiţie de calitate făcută în timp corect. Suplimentar, Cristian Erbaşu va propune guvernului şi alte facilităţi fiscale care să ne permită menţinerea muncitorilor în ţară", a spus Irinel Tofan.

• Cristian Erbaşu: "Dacă lucrurile rămân aşa, mai mult de 50% din firme vor intra în insolvenţă sau faliment"

Preşedintele FPSC, Cristian Erbaşu, a mai avertizat că dacă lucrurile rămân în situaţia în care se află acum, mai mult de jumătate din firmele de construcţii vor intra în insolvenţă sau faliment. Majoritatea firmelor care riscă să intre într-o asemenea situaţie critică sunt firme româneşti, a mai spus Erbaşu.

"Înainte de a consuma trebuie să producem. Economia nu se pune pe picioare pe consum, iar dacă exact oamenii care produc în zona noastră de activitate pleacă din ţară, iar la 3.000-4.000 de euro vor pleca toţi, se va crea un rău foarte mare care va fi mult mai greu de reparat. (...) Pe toate şantierele se va constata că fie nu vor exista firme, iar dacă vor fi nişte firme care vor contracta proiectele respective nu vor avea oameni. (...) Există o impredictibilitate maximă în acest moment care trebuie rezolvată de toată lumea. Dacă lucrurile rămân aşa, mai mult de 50% din firme vor intra în insolvenţă sau faliment. Deja lucrurile au luat-o pe această direcţie, iar majoritatea firmelor care riscă să intre într-o anumită de situaţie critică sunt firme româneşti. De care noi avem nevoie să rămână aici pe termen lung", a afirmat directorul general al Erbaşu Construcţii.

Potrivit acestuia, autorităţile caută soluţii în momentul de faţă, dar soluţiile pe care le urmăresc autorităţile sunt soluţii pe termen scurt, pentru moment.

"De exemplu: să reducă perioada de evaluare. Noi când facem o evaluare pe proiectare şi execuţie, o facem într-o lună - o lună jumate, o evaluare corectă. În timp ce ei stau înainte pentru un studiu de fezabilitate şi pentru a circula un dosar doi ani de zile. Cu bugete de acum 2 ani de zile, care nu mai sunt de actualitate. Nu mai sunt de actualitate la nivel de 3 luni în aceste condiţii de inflaţie, darămite la nivel de 2 ani. O altă prioritate a beneficiarului stat: deranjul pe care îl au cu privire la faptul că există contestaţii care cauzează întârzieri. Nu este adevărat. Modul în care sunt făcute caietele de sarcini, modul în care se creează criteriile de evaluare... În acestea se refuză să fie introdus numărul de angajaţi direct productivi, adică muncitorii, din companiile care ofertează. Beneficiarul stat vrea doar lucrări de referinţă, nişte experţi şi o valoare cât mai mică care în general este dată ori de firme inconştiente, care habar nu au ce vor face ulterior (...), fie se gândesc că alte firme vor termina lucrările. Este o situaţie generalizată şi nu temporară. (...) Deci statul se gândeşte să schimbe legislaţia. Cu noi nu a vorbit nimeni deloc. Nu am fost abordaţi decât amical, de câte unul sau altul, dar în mod oficial nu, cum s-a întâmplat în 2018 când s-au trezit cu şantierele goale. Atunci rezultatele iniţiativelor noastre au fost spectaculoase", a mai afirmat Cristian Erbaşu.

Acesta consideră că "vectorii din politică" care se grăbesc să anuleze facilităţile fiscale aplicate sectorului de construcţii sunt "inconştienţi".

"Nu se gândesc la consecinţe. Efectiv, aceşti oameni sunt inconştienţi. Nici nu îşi dau ce vorbesc şi nici nu îi interesează probabil. (...) Ei se gândesc acum pe termen scurt cum să semneze cât mai multe contracte - ca să vedeţi până unde duce gândirea decidenţilor din România - ca să nu se piardă din PNRR un procent foarte mare care s-ar pierde dacă nu se semnează aceste contracte. Dar se înşală. Nu vor semna prea multe chiar dacă iau aceste măsuri. Sunt măsuri prin care urmăresc împovărarea şi mai mult prin contracte a constructorilor. (...) Noi suntem deja într-un decalaj faţă de celelalte ţări din Europa cu PNRR-ul. Noi şi Grecia am obţinut cei mai mulţi bani din PNRR pe cap de locuitor. În momentul de faţă grecii au început deja să facă aceste investiţii. Nu să facă ghiduri, memorandumuri şi departamente (guvernamentale). Acestea sunt făcute de anul trecut şi au început să deruleze proiecte. Noi abia ne punem, cu mare emoţie, problema să facem cât mai multe ghiduri anul acesta şi să reuşim să facem cât mai multe acorduri de finanţare, dar nu cu noi, cu constructorii, ci între autorităţile centrale şi cele locale. Aici suntem. (...) Anul 2022 va fi anul în care construcţiile vor suferi cumplit, de abia acum încep să se vadă în mod dramatic creşterile de preţuri", a mai spus Erbaşu.

Preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii a mai spsu că facilităţile constructorilor reprezintă aproximativ 0,4-0,5% din PIB, însă valoarea adăugată produsă este mult mai mare.

"Salariile în Vest cresc deşi erau destul de mari, discutam de 2.500 de euro şi cresc la 3.000-3.500 de euro. La noi, am reuşit o creştere prin acele facilităţi fiscale de la undeva la 500-600 de euro la 900-1.000 de euro net pe lună, lucru care a făcut ca mulţi tineri să vină în 2020-2021 în domeniul nostru. Am atras prin aceste salarii mulţi tineri, i-am format, care apoi iau calea Vestului pentru că acolo primesc de 3 ori mai mulţi bani fără să se «omoare» prea mult. (...) Facilităţile constructorilor reprezintă aproximativ 0,4-0,5% din PIB. Ceea ce se pierde prin pierderea a 25.000 de oameni, anual, în construcţii, este de 3 ori mai mult. Fiecare muncitor în construcţii produce 100.000 de euro pe an, care dacă nu se fac în România se fac în Occident la nivel de 200.000-300.000 de euro, unde sunt alte tarife. (...) Ni se cerea (pentru facilităţi) studiu de impact. Ce studiu de impact mai bun decât realitatea în sine, ce s-a întâmplat în 2019 şi 2020 cu domeniul construcţiilor, în urma măsurilor care s-au luat la iniţiativa noastră. Statul a avut doar rolul de a prelua iniţiativa, de a o introduce într-o tehnică legislativă corectă. Ţipa toată lumea că sunt tot felul de probleme: cu ajutorul de stat, cu dereglarea bugetului, dar vă spun că rezultatul a fost, culmea, că s-a încasat pe zona noastră, a construcţiilor, mai multe impozite decât se încasau înainte deşi au fost reduse cu mai mult de jumătate impozitele pentru constructori", a conchis Cristian Erbaşu.