Avioanele britanice au efectuat primele atacuri în Siria

• După 10 ore de dezbateri aprinse, Parlamentul de la Londra a aprobat operaţiunile aviatice pe teritoriul sirian

Încă opt aeronave britanice sunt aşteptate să sosească în baza Akrotiri din Cipru, pentru a participa la lupta împotriva Statului Islamic din Siria şi Irak. Ieri au avut loc primele atacuri pe calea aerului efectuate de trupe britanice pe teritoriu sirian. Premierul David Cameron speră ca regimul de la Damasc să poată fi înlăturat pe cale diplomatică.

Parlamentul britanic a aprobat miercuri seară, după 10 ore de dezbateri, începerea operaţiunilor de bombardare a poziţiilor Statului Islamic (DAESH) din Siria. Aeronavele au decolat din baza Royal Air Force (RAF) Akrotiri (Cipru), de unde au fost efectuate în trecut atacuri aviatice împotriva ISIS în Irak.

O sursă din interiorul guvernului britanic, citată sub rezerva anonimatului de Reuters, a anunţat că primul atac a avut loc la doar câteva ore de la votul pozitiv din Parlament, însă nu a putut oferi detalii în privinţa efectivelor implicate sau a ţintelor vizate, din motive ce ţin de securitatea naţională. În schimb, potrivit Reuters, un martor ar fi văzut patru avioane decolând din baza RAF. Toate aeronavele s-au întors în siguranţă.

Ministrul apărării din Marea Britanie, Michael Fallon, a declarat pentru BBC că aparatele de zbor Tornado, din dotarea Royal Air Force, au executat o misiune la primele ore ale zilei de ieri, confirmând astfel acţiunea celor patru aeronave care au atacat câmpuri petroliere din estul Siriei (regiune aflată sub controlul DAESH).

Într-un discurs susţinut în timpul dezbaterilor parlamentare de miercuri, prim-ministrul britanic, David Cameron, a afirmat, înainte de atac, că rachetele de mare precizie, ale armatei britanice, ghidate prin sisteme laser, ar conta mult în lupta contra ISIS, lovind capitala Statului Islamic (Raqqa) şi afectând tranzacţiile cu petrol efectuate de gruparea teroristă.

• Assad: Ruşii, mai eficienţi decât americanii

Zona de est a Siriei a mai fost vizată de bombardamente susţinute din partea ruşilor şi a armatei siriene, la finele lunii noiembrie, când în provincia Deir al-Zor au fost efectuate cel puţin 50 de raiduri aeriene. Provincia are o importanţă strategică pentru Statul Islamic, făcând legătura între Raqqa şi poziţiile DAESH din Irak.

Liderul de la Damasc, Bashar al-Assad, a declarat recent că implicarea Rusiei în războiul civil sirian a avut un impact semnificativ, ducând la "scăderea" grupului Stat Islamic, spre deosebire de bombardamentele americane, care nu ar fi avut efectele scontate. Moscova a decis, în luna septembrie, să intervină în favoarea aliatului său Assad, însă a fost acuzată de comunitatea internaţională că nu se concentrează asupra DAESH, ci atacă oponenţii moderaţi ai regimului de la Damasc.

În ultimul timp, atacurile aeriene din partea SUA s-au concentrat pe unităţile tactice ale Statului Islamic din Siria, conform datelor oferite pe site-ul oficial al Departamentului Apărării din Statele Unite. De-a lungul operaţiunii INHERENT RESOLVE (acţiune militară împotriva grupului terorist DAESH în Siria şi Irak), americanii au distrus un total de 16.075 de ţinte, dintre care 260 de elemente de infrastructură petrolieră şi 4.517 clădiri (date valabile până la data de 13 noiembrie a.c.).

• Politică de forţă şi soluţii diplomatice

Argumentând necesitatea extinderii atacurilor aeriene şi pe teritoriul sirian, premierul David Cameron a creionat o nouă strategie: pe lângă lupta împotriva Statului Islamic, ar trebui iniţiate negocieri între grupările de opoziţie şi regimul lui Bashar al-Assad, cu scopul de a crea un plan pentru transferul de putere pe cale diplomatică.

Conform informaţiilor oferite de Comitetul Comun de Informaţii britanic (Joint Intelligence Committee), preluate de BBC, opoziţia moderată din Siria anti Assad ar dispune de aproximativ 70.000 de luptători, criteriile fiind neafilierea la grupările jihadiste (precum Statul Islamic sau al-Qaeda) şi agrearea unei guvernări pluraliste, asigurând drepturi egale pentru minorităţi cum ar fi creştinii sau musulmanii adepţi ai alauismului (o formă de şiism, una dintre cele două ramuri principale ale Islamului, în minoritate faţă de sunniţi).

Comitetul nu a inclus în estimarea sa kurzii care luptă împotriva DAESH. Aceştia fac parte dintr-o mişcare mai largă, Forţa Democratică Siriană (Syrian Democratic Force sau SDF), semnatara unui armistiţiu cu regimul lui Assad, motiv pentru care britanicii nu au inclus membrii SDF în estimarea forţelor opoziţiei moderate. Principala problemă în ceea ce priveşte aceste efective este că ele nu au dat dovadă de capacitatea de a acţiona concertat, în stilul unei adevărate armate, limitându-se la atacuri punctuale. Aşadar, utilitatea lor într-o ofensivă împotriva Statului Islamic este limitată.