BANCA CENTRALĂ A REDUS DOBÂNDA CHEIE CU 0,25 PUNCTE PROCENTUALE Codirlaşu: "Măsurile BNR - în linie cu cele din plan internaţional"

Banca Naţională a României (BNR) a redus, ieri, rata dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, la 1,5% pe an de la 1,75%. În acelaşi timp, Consiliul de Administraţie al BNR a coborât rata dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1%, de la 1,25% şi rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2% la sută pe an de la 2,25%.

Nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit au fost păstrate, conform unui comunicat al băncii centrale, care a stabilit continuarea efectuării de operaţiuni repo şi a cumpărării de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară.

Măsurile BNR sunt în linie cu ceea ce se întâmplă pe plan internaţional, adică scăderea de dobânzi pentru a facilita revenirea economiei, ulterior încheierii crizei medicale şi în linie cu cu ceea ce se întâmplă pe plan internaţional, respectiv oferirea de lichiditate pentru piaţă, de asemenea pentru stimularea activităţii economice, este de părere Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România.

Consiliul de Administraţie (CA) al BNR consideră că, în condiţiile decalajelor de transmitere a impulsurilor scăderilor ratei dobânzii de politică monetară, o asemenea calibrare a conduitei politicii monetare este de natură să susţină redresarea activităţii economice pe orizontul prognozei, în vederea aducerii şi consolidării pe termen mediu a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta de inflaţie de 2,5 la sută ±1 punct procentual, în condiţii de protejare a stabilităţii financiare.

Comunicatul BNR arată: "Economia globală şi cea europeană au început să se redreseze în luna mai, pe fondul retragerii treptate a restricţiilor de mobilitate fizică, rămânând însă la niveluri mult inferioare celor prevalente anterior răspândirii infecţiei cu coronavirus.

În acelaşi timp, dinamica recuperării lor rămâne incertă pe termen scurt, fiind dependentă de evoluţia pandemiei şi a măsurilor asociate, dar şi susţinută de măsurile fiscale implementate de autorităţi, precum şi de caracterul acomodativ al politicilor monetare ale băncilor centrale din economiile avansate şi cele emergente, incluzând BCE şi băncile centrale din regiune".

Pe plan intern, datele şi informaţiile apărute după şedinţa de politică monetară a CA al BNR de la finele lunii mai au evidenţiat un impact sever al pandemiei de coronavirus, mai ales în aprilie, dar şi efectele economice şi financiare ale începerii relaxării graduale în luna mai a măsurilor restrictive, mai subliniază sursa citată.

• BNR: "Rata anuală a inflaţiei va urca uşor şi în iulie, apoi va rămâne relativ stabilă în jumătatea superioară a intervalului ţintei, până la finele anului"

Noul scenariu în ceea ce priveşte inflaţia reconfirmă traiectoria anticipată a ratei anuale a inflaţiei evidenţiată în precedenta prognoză, în condiţiile revizuirii ei uşoare în sens descendent, pe orizontul scurt de timp, subliniază CA al BNR. Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să urce uşor şi în luna iulie, iar apoi să rămână relativ stabilă în jumătatea superioară a intervalului ţintei, până la finele anului curent, pentru ca, ulterior, să coboare şi să fluctueze moderat în jurul punctului central al ţintei, pe fondul manifestării cu un decalaj de timp a efectelor dezinflaţioniste ale deficitului de cerere agregată.

Rata anuală a inflaţiei a continuat să scadă în mai, până la 2,26% (de la 2,68% în luna aprilie), pentru ca în iunie să urce la 2,58%, uşor deasupra punctului central al ţintei staţionare, pe fondul unor efecte de bază şi al reluării ascensiunii cotaţiei petrolului. Comparativ cu nivelul înregistrat la sfârşitul trimestrului anterior, de 3,05%, rata anuală a inflaţiei s-a situat pe o pantă descendentă - uşor mai pronunţată decât cea prognozată -, atribuibilă accentuării semnificative a declinului în termeni anuali a preţului combustibililor.

Aceasta adaugă faptul că rata anuală a inflaţiei a consemnat doar o scădere minoră pe ansamblul trimestrului al doilea şi inferioară previziunilor, la 3,7% în luna iunie de la 3,86% în martie, în pofida unui efect de bază dezinflaţionist semnificativ. Evoluţia ei continuă să fie marcată de presiunile inflaţioniste pe partea cererii şi a costurilor salariale acumulate anterior izbucnirii crizei pandemice, de natură să alimenteze persistenţa acestei componente, la care s-au adăugat în ultimele luni influenţele schimbărilor în structura consumului survenite în contextul pandemiei şi al distanţării sociale, precum şi cele venind din costuri mărite asociate unor lanţuri de producţie/aprovizionare, precum şi măsurilor de prevenire a răspândirii infecţiei cu coronavirus, mai precizează BNR.

Rata medie anuală a inflaţiei şi cea calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum au scăzut, în luna iunie, până la 3,3% şi, respectiv, 3,2%, de la 3,6% în aprilie.

Comunicatul BNR mai arată: "Creşterea economică a decelerat considerabil în trimestrul întâi 2020, la 2,4%, de la 4,3% în trimestrul anterior, dar dinamica sa trimestrială a rămas în teritoriul pozitiv, la 0,3%. Totodată, deficitul balanţei comerciale şi-a accelerat semnificativ creşterea în acest interval, pe fondul scăderii pronunţate a exporturilor de bunuri şi servicii, iar acoperirea deficitului de cont curent cu investiţii străine directe şi transferuri de capital şi-a accentuat deteriorarea".

Cele mai recente evoluţii ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată sugerează o contracţie severă a economiei în trimestrul II, în linie cu previziunile, în condiţiile unui declin puternic înregistrat în aprilie - lună marcată integral de restricţiile impuse pentru limitarea extinderii pandemiei -, care începe însă să fie recuperat din luna mai, odată cu înlocuirea stării de urgenţă cu cea de alertă. Astfel, vânzările cu amănuntul şi cele auto-moto şi-au atenuat considerabil, în mai, declinul deosebit de amplu în termeni anuali consemnat în aprilie, în timp ce volumul lucrărilor de construcţii a continuat să crească într-un ritm alert, în primele două luni ale trimestrului II, deşi sensibil încetinit în raport cu trimestrul anterior, anunţă BNR, adăugând: "Revenirea serviciilor prestate populaţiei a fost mult mai modestă în mai, după căderea masivă suferită în aprilie, iar dinamica anuală a producţiei industriale şi cea a comenzilor noi din industria prelucrătoare au rămas adânc în teritoriul negativ, deşi au urcat vizibil faţă de aprilie, în timp ce investiţiile străine directe nete au înregistrat o nouă scădere amplă în termeni anuali pe ansamblul intervalului".

Pe inflaţie, impactul vine în primul rând din reducerea cererii, subliniază şi Adrian Codirlaşu, care ne-a spus că există o înclinaţie către reducerea consumului doar din prudenţă, dar că va veni şi un impact pozitiv din creşterea preţului petrolului, precum şi din revenirea cererii. "Eu văd revenirea cererii strâns legată de atenuarea crizei medicale. Fără atenuarea acesteia, mi-e greu să cred că valorile cererii vor reveni la nivelul de dinaintea crizei", ne-a mai spus preşedintele CFA România.

• BNR: "Creşterea deficitului comercial s-a temperat doar uşor"

Creşterea deficitului comercial s-a temperat doar uşor, subliniază BNR.

Banca Centrală evidenţiază că, pe fondul noilor decizii de politică monetară adoptate la finele lunii mai, condiţiile de pe piaţa financiară au continuat să se amelioreze: "Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au consolidat scăderea şi apoi nivelurile mai joase astfel atinse, iar randamentele titlurilor de stat şi-au prelungit mişcarea descrescătoare, în condiţiile volumului semnificativ de lichiditate furnizat de BNR prin intermediul operaţiunilor repo efectuate pe baze bilaterale şi prin cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară, în contextul unui deficit considerabil de lichiditate pe piaţa monetară; media zilnică a stocului operaţiunilor repo s-a situat, în intervalul iunie-iulie, la 4,8 miliarde lei, iar volumul titlurilor de stat cumpărate de banca centrală a ajuns la finele lunii iulie la o cifră similară, de aproape 4,8 miliarde lei. La rândul ei, rata medie a dobânzii la creditele noi a avut o tendinţă evidentă de scădere, în trimestrul al doilea, în timp ce rata medie a dobânzii la depozitele noi la termen s-a diminuat doar uşor, ecartul dintre ele reducându-se consistent".

• Cursul de schimb leu/euro a rămas cvasi stabil, arată banca centrală

Cursul de schimb leu/euro a rămas cvasi stabil, manifestând, în iulie, chiar o tendinţă uşoară de scădere, în sincron cu mişcările din regiune, în contextul optimismului generat de planul major de relansare economică agreat la nivelul UE.

Creşterea creditului acordat sectorului privat şi-a temperat considerabil decelerarea în iunie - ajungând la 4,1% de la 4,5% în mai - exclusiv pe seama componentei în lei, susţinută inclusiv de programul IMM Invest România. Ponderea în total a creditelor în lei a urcat la 67,8%, reprezentând recordul perioadei post-mai 1996.

• Incertitudinile asociate noilor previziuni macroeconomice continuă să fie extrem de ridicate, estimează BNR

Incertitudinile asociate noilor previziuni macroeconomice continuă să fie extrem de ridicate în actualul context, inducând riscuri în dublu sens la adresa perspectivei inflaţiei pe orizontul proiecţiei. Sursa lor majoră rămâne, cel puţin pe termen scurt, pandemia de coronavirus - care s-a reintensificat recent - şi măsurile restrictive asociate, ce condiţionează viteza şi traiectoria redresării economiei, chiar şi în contextul susţinerii oferite de programele de sprijin guvernamental şi de măsurile de politică monetară ale BNR.

Conform sursei citate, incertitudini majore continuă să fie asociate conduitei politicii fiscale şi a celei de venituri, dată fiind posibila creştere mai accentuată a cheltuielilor bugetare în acest an, inclusiv ca efect al majorării transferurilor sociale, în contextul anului electoral - cu repercusiuni şi asupra poziţiei externe a economiei. În acelaşi timp, consolidarea fiscală probabil iniţiată ulterior ar putea fi contrabalansată parţial ca impact economic de fondurile europene alocate României prin pachetul de redresare economică şi prin bugetul multianual agreate recent la nivelul UE.

BNR mai arată că incertitudini şi riscuri semnificative decurg şi din mediul extern, în condiţiile unor semnale ceva mai favorabile privind evoluţia recentă a economiilor europene, dar şi ale reacutizării pandemiei în ultima lună, cu potenţial impact asupra ritmului redresării activităţii economice şi a comerţului internaţional.