Creşterea productivităţii muncii angajaţilor din Germania a dus la majorarea salariilor acestora, în timp ce, în Polonia, creşterea productivităţii muncii s-a reflectat mai puţin în creşterea salariilor polonezilor, a declarat miercuri economistul-şef al diviziei de Management Fiscal şi Macro pentru Europa şi Asia Centrală a Băncii Mondiale şi coordonator al politicii economice pentru statele UE, Rogier van den Brink.
Acesta a afirmat că a observat acest lucru în decursul redactării de către specialiştii Băncii Mondiale a unui raport privind rezultatele economice remarcabile ale Poloniei din ultimii ani.
"Mă gândesc la Polonia, pentru că acum doi ani am realizat un raport despre lecţiile care pot fi învăţate din exemplul polonez, deoarece noi la Banca Mondială am citit poveştile despre miracolul economic din Asia de Est, cu Coreea de Sud, Taiwan, Hong-Kong, Singapore, şi brusc aveam un tigru economic european, pentru că Polonia a atins cu adevărat un nivel de venituri înalte într-un timp record. Şi cu siguranţă, dacă ne uităm la cele 17 guverne alese democratic care au condus Polonia de la tranziţie (de la căderea comunismului, n.r.), ei au avut această viziune, această constanţă la nivel naţional, unde poţi spune cu certitudine că a fost bună calitatea guvernării naţionale. Poate că au fost nişte provocări la nivel regional, iar chiar dacă unele regiuni au rămas în urmă din punct de vedere economic, chiar dacă nu se reflectă prea mult în cifre absolute, ci în termeni relativi, totuşi atunci începe să apară o nemulţumire a oamenilor. Şi în timp ce scriam raportul, deşi vedeam că cifrele economice în termeni absoluţi erau fantastice, nu puteam să înţelegem de ce polonezii nu erau fericiţi", a explicat Rogier van den Brink.
Coordonatorul politicii economice a Băncii Mondiale pentru statele UE a estimat că nemulţumirile economice ale polonezilor privind lipsa corelării productivităţii muncii lor cu nivelul salariilor ar fi putut sta la originea câştigării ultimelor două alegeri de un partid de dreapta.
"Aşa că ne-am uitat la schimbările în termeni relativi, iar acolo se poate să fi fost originea nemulţumirilor care au rezultat în schimbări politice. Spre exemplu, făceam la început o glumă: polonezii nu sunt încă fericiţi, pentru că vor să fie ca germanii din punct de vedere economic, şi încă nu sunt ca nemţii. Şi, deşi a început ca o glumă, am comparat apoi salariile germanilor cu salariile polonezilor, iar apoi am comparat fluctuaţiile productivităţii muncii la germani cu fluctuaţiile productivităţii muncii la polonezi. Şi am văzut că majorarea productivităţii la germani s-a reflectat în creşterea salariilor lor, pe când în Polonia acest lucru s-a întâmplat mult mai puţin. Şi desigur că cele două ţări fiind vecine, ne-am gândit că acest lucru ar putea provoca o creştere a imigraţiei. Deci trebuie să fi existat în mintea angajaţilor polonezi această idee: 'Iată că muncesc mult, am pregătire profesională, dar totuşi de ce nu sunt acolo unde ar trebui să fiu?' O situaţie similară a avut loc şi în anumite regiuni din Polonia, în zonele estice ale ţării, această rămânere în urmă economică a unor zone ale Poloniei am observat că a reprezentat fondul problemei", a apreciat Rogier van den Brink.
1. Salariul minim...
(mesaj trimis de Financial Man în data de 17.10.2019, 06:33)
In Romania este imperios necesar un salariu minim brut de cel putin 700 euro, echivalentul a 3,500 ron, 2,047 ron net daca vrem sa mai ramaana si munceasca cineva in tara.Este suma minima pentru supravietuire in mediul economic romanesc.