Banca Mondială şi-a redus estimarea privind creşterea economiei României

Banca Mondială (BM) şi-a redus estimarea privind creşterea economică a României în 2023 la 1,8%, cu 0,8 puncte procentuale sub previziunea lansată în iunie anul trecut, potrivit celui mai recent raport al instituţiei - "Perspective Economice Globale", ediţia ianuarie 2024, publicată săptămâna aceasta.

Pentru 2024, BM şi-a redus estimarea cu 0,6 puncte procentuale, la 3,3%, iar pentru 2025 - cu 0,3 puncte procentuale, la 3,8%.

Conform sursei citate, economia globală este aşteptată să înregistreze cea mai proastă creştere dintr-o jumătate de deceniu a ultimilor 30 de ani. Raportul notează că expansiunea globală va încetini pentru al treilea an consecutiv în 2024, la 2,4%, de la 2,6% în 2023.

Aceeaşi sursă arată că această creştere se va intensifica uşor, la 2,7% în 2025, deşi accelerarea pe parcursul perioadei de cinci ani va rămâne cu aproape trei sferturi de punct procentual sub rata medie a anilor 2010.

Banca Mondială avertizează că, în pofida faptului că economia globală s-a dovedit rezistentă în faţa riscurilor de recesiune în 2023, tensiunile geopolitice amplificate vor prezenta noi provocări pe termen scurt, ceea ce va face ca majoritatea economiilor să crească mai lent în 2024 şi 2025, comparativ cu deceniul precedent.

Ayhan Kose, economist-şef adjunct al Băncii Mondiale, a declarat: "Creşterea economică mondială înregistrată în perioada 2020 - 2024 va fi mai slabă decât cea consemnată în anii din preajma crizei financiare globale 2008 - 2009, a crizei financiare asiatice de la finele anilor "90 şi a încetinirii de la începutul anilor 2000". Acesta a mai afirmat pentru CNBC: "Avem un război în Europa de Est, invazia rusă în Ucraina. Avem un conflict sever în Orientul Mijlociu. Escaladarea acestor conflicte ar putea avea implicaţii semnificative asupra preţurilor energiei, care ar putea avea impact asupra inflaţiei, precum şi asupra creşterii economice".

"În absenţa unei modificări majore de direcţie, deceniul 2020 va intra în istorie drept deceniul oportunităţilor irosite", a avertizat economistul-şef Băncii Mondiale, Indermit Gill.

Dacă se exclude scăderea economică provocată de pandemie în 2020, creşterea din acest an ar urma să fie cea mai slabă de după criza financiară din 2009, subliniază Banca Mondială.

• BM îndeamnă la accelerarea investiţiilor pentru tranziţia la energia curată

Banca Mondială atrage atenţia că o modalitate pentru stimularea creşterii economice, în special în ţările emergente şi în curs de dezvoltare, ar fi accelerarea investiţiilor anuale de aproximativ 2.400 de miliarde de dolari necesare pentru tranziţia la energia curată şi adaptarea la schimbările climatice.

Instituţia financiară a analizat efectele unei accelerări a investiţiilor cu cel puţin 4% pe an şi a constatat că aceasta ar impulsiona creşterea veniturilor per-capita, producţia în sectoarele manufacturier şi serviciilor şi, totodată, ar îmbunătăţi poziţia fiscală a ţărilor. Însă, astfel de accelerări cer reforme cuprinzătoare, inclusiv reforme structurale pentru a extinde comerţul şi fluxurile financiare transfrontaliere, precum şi îmbunătăţiri în domeniile politicilor fiscale şi monetare.

• Economiile în curs de dezvoltare, cele mai afectate

La nivel regional, creşterea economică din acest an este estimată să slăbească cel mai mult în America de Nord, Europa şi Asia Centrală şi Asia Pacific, în principal din cauza creşterii mai lente din China.

Conform prognozelor BM, este aşteptată o uşoară îmbunătăţire pentru America Latină şi Caraibe, respectiv creşteri mai importante în Orientul Mijlociu şi Africa. Totuşi, economiile în curs de dezvoltare vor fi cele mai afectate pe termen mediu, deoarece comerţul global lent şi condiţiile financiare stricte influenţează puternic creşterea.

"Creşterea pe termen scurt va rămâne slabă, lăsând multe ţări în curs de dezvoltare, în special pe cele mai sărace, blocate într-o capcană: cu niveluri paralizante de datorii şi acces slab la alimente pentru aproape unul din trei oameni", a subliniat Indermit Gill.

Economiile în curs de dezvoltare sunt aşteptate să crească cu 3,9% în 2024, cu peste un punct procentual sub media din deceniul precedent.

Până la sfârşitul anului, oamenii din aproximativ una din patru ţări în curs de dezvoltare şi aproximativ 40% din ţările cu venituri mici vor fi în continuare mai săraci decât erau în ajunul pandemiei de Covid-19 în 2019, a menţionat BM.

Conform sursei citate, lumea eşuează în obiectivul său de a face din anii 2020 "un deceniu transformator" în combaterea sărăciei extreme, a bolilor transmisibile majore şi a schimbărilor climatice. Însă, potrivit BM, există o oportunitate de a schimba tendinţa dacă guvernele acţionează rapid pentru a creşte investiţiile şi a consolida cadrele de politică fiscală.

Ayhan Kose concluzionează: "Boomurile investiţionale au potenţialul să transforme economiile în curs de dezvoltare şi să le ajute să accelereze tranziţia energetică şi să atingă o mare varietate de obiective de dezvoltare. Pentru a declanşa astfel de boomuri, economiile în curs de dezvoltare trebuie să implementeze pachete cuprinzătoare de politici pentru a îmbunătăţi cadrele fiscale şi monetare, pentru a extinde comerţul transfrontalier şi fluxurile financiare, pentru a îmbunătăţi climatul investiţional şi pentru a consolida calitatea instituţiilor. Este o muncă grea, dar multe economii în curs de dezvoltare au reuşit să o facă înainte. Făcând-o din nou, vor ajuta la atenuarea încetinirii preconizate a creşterii potenţiale în restul acestui deceniu".