Banca regională Carige din Italia nu a reuşit să se recapitalizeze

Banca italiană regională Carige, care se apropie de faliment, are nevoie de o recapitalizare de 560 de milioane de euro (660 de milioane de dolari), din cauza nivelului ridicat al creditelor neperformante, dar încercările sale de a obţine bani de la acţionari au eşuat săptămâna trecută.

În acest context, acţiunile Carige au fost suspendate vineri de la tranzacţionare la Bursa de la Milano, a informat Autoritatea de reglementare a pieţelor financiare din Italia (Consob), conform DPA.

Consob a anunţat că, din cauza incertitudinilor legate de recapitalizare şi a posibilelor iniţiative ale băncii şi ale autorităţilor de supraveghere, acţiunile Carige au fost suspendate.

În 2016, Carige era a 16-a mare bancă din Italia. Fostul său director, Giovanni Berneschi, a fost condamnat pentru fraudă şi spălare de bani în februarie, potrivit Agerpres.

La începutul acestui an, Banca Centrală Europeană le-a cerut unor instituţii financiare, inclusiv Carige, să prezinte un plan în care să explice cum intenţionează să-şi reducă nivelul creditelor neperformante. Grupurile bancare italiene deţin aproape o treime din creditele neperformante din zona euro.

În Italia, băncile au în bilanţuri peste un sfert din creditele neperformante din zona euro - evaluate la 865 de miliarde de euro.

Amintim că un caz major cu probleme în sectorul bancar al Italiei a fost "Monte dei Paschi di Siena" SpA. În luna iulie, "Monte dei Paschi" a lansat un plan de restructurare pe cinci ani, care include reducerea a mii de locuri de muncă şi înstrăinarea de active, ca parte a înţelegerii în baza căreia Uniunea Europeană a aprobat acordarea, către această bancă, a unui ajutor de stat în sumă de 5,4 miliarde de euro. Conform planului, "Monte dei Paschi" va reduce 5.500 de locuri de muncă, va închide 600 de sucursale şi va înstrăina credite neperformante de 28,6 miliarde de euro până în 2021, an în care vrea să obţină un profit net de peste 1,2 miliarde de euro.

După luni de negocieri, Comisia Europeană a aprobat aşa-numita recapitalizare preventivă a băncii italiene care avea nevoie de sprijinul statului ca să supravieţuiască.

Comisia a acceptat ca statul italian să injecteze 5,4 miliarde de euro în bancă, numai după ce acţionarii şi deţinătorii de bonduri junior au contribuit cu 4,3 miliarde de euro la salvarea "Monte dei Paschi", potrivit normelor europene care prevăd minimalizarea costurilor contribuabililor în caz de bailout.

În luna octombrie, acţiunile băncii au fost reluate la tranzacţionare, pe piaţa din Milano.

Tot în sectorul bancar italian, în luna iulie, autoritatea pentru concurenţă de la Roma a aprobat achiziţionarea de către "Intesa Sanpaolo" SpA a activelor viabile ale "Veneto Banca" şi "Popolare di Vicenza", două bănci care se confruntau cu probleme financiare.

În iunie, "Intesa Sanpaolo" avertiza că planificata achiziţie a activelor viabile ale "Veneto Banca" şi "Popolare di Vicenza" ar putea duce la închiderea a circa 600 de sucursale şi renunţarea la aproape 3.900 de angajaţi, printr-un program de plecare voluntară.

Italia a închis cele două bănci veneţiene într-o tranzacţie care poate costa statul până la 17 miliarde de euro.

Achiziţia a venit după ce Banca Centrală Europeană a confirmat că cele două instituţii financiare italiene vor fi închise, subliniind că "în mod repetat Veneto Banca şi Popolare di Vicenza au încălcat cerinţele privind capitalul autorităţilor de supervizare".

În februarie, Parlamentul italian şi-a dat acordul pentru un plan de 20 de miliarde de euro destinat sprijinirii băncilor locale. Guvernul de la Roma caută modalităţi ca să sprijine băncile cu probleme fără să încalce prevederile Uniunii Europene referitoare la ajutoarele de stat, care obligă investitorii să suporte o parte din pierderi (bail-in) şi îi protejează pe contribuabili.

Instituţiile financiare pot astfel să solicite preventiv recapitalizare, injecţii de capital şi garanţii de stat.

Nivelul ridicat al creditelor neperformante, moştenire a crizei financiare, reduce acordarea de noi împrumuturi şi afectează încrederea în sistemul bancar al unor state precum Italia, Cipru şi Grecia. Băncile italiene au pus deja deoparte rezerve echivalente cu 44,6% din totalul creditelor lor neperformante, mai mult decât orice ţară din zona euro, inclusiv Cipru şi Portugalia, arată datele BCE.

Recent, Ignazio Visco, guvernatorul Băncii Italiei, a apărat supravegherea sistemului financiar de către banca centrală, spunând că instituţia este pregătită să-şi explice toate acţiunile.