Banca Suediei accelerează în cursa către abisul monetar

Banca Suediei a mai făcut un pas mare pe calea dobânzilor negative. La ultima şedinţă de politică monetară, dobânda principală a fost redusă peste aşteptările pieţei, până la -0,5%, de la -0,35%.

Măsura a fost luată în condiţiile în care noile prognoze arată o prelungire a perioadei de inflaţie scăzută, în condiţiile în care ţinta de inflaţie a instituţiei este de 2%.

Riksbank estimează că preţurile de consum vor creşte cu 0,7% în 2016, după o stagnare anul trecut, iar creşterea se va accelera până la 2,9% în 2018, de la 2,1% în 2017.

Banca centrală a Suediei mai estimează că dobânda de politică monetară va fi de -0,5% în 2016, se va reduce la -0,4% anul viitor şi va ajunge la +0,2% în 2018, justificând astfel ultima reducere prin "necesitatea protejării ţintei de inflaţie", conform comunicatului de presă.

Doi dintre membrii Comitetului Executiv, Martin Flodén şi Henry Ohlsson, au votat împotriva reducerii dobânzii (n.a. Comitetul Executiv este format din şase membri, iar guvernatorul are vot decisiv). Martin Flodén şi-a exprimat opoziţia şi faţă de decizia băncii, din 4 ianuarie 2016, de a interveni discreţionar pe piaţa valutară, cu acelaşi scop al protejării ţintei de inflaţie. În opinia sa, "intervenţiile valutare nu reprezintă un instrument adecvat pentru a relaxa şi mai mult politica monetară în actualele condiţii".

Pe fondul unei creşteri economice de aproape 4% în 2015, intervenţiile de pe piaţa valutară au scopul implicit de a devaloriza moneda naţională, în special faţă de euro.

Într-adevăr, în urma noii reduceri a dobânzii coroana s-a depreciat semnificativ faţă de euro, dar numai pentru o perioadă scurtă după anunţarea deciziei (vezi graficul).

Cursul de schimb a înregistrat un salt de 1,5%, până la 9,6025 SEK/EUR, de la 9,46 SEK/EUR, conform datelor de la Bloomberg, iar deprecierea a fost "ştearsă" în orele următoare.

Moneda suedeză s-a angajat şi anterior pe o uşoară traiectorie de depreciere, pe fondul reducerii prognozelor de creştere ale economiei globale. Continuarea procesului de scădere a comerţului internaţional şi a cererii externe poate determina accentuarea tendinţei de depreciere a coroanei suedeze, având în vedere importanţa exporturilor pentru economia scandinavă.

Riksbank nu s-a mulţumit, însă, doar cu o nouă reducere a dobânzii. Conducătorii băncii au subliniat că sunt gata să intre şi mai mult în teritoriul negativ, în paralel cu prelungirea programului de relaxare cantitativă, pe măsură ce obligaţiunile aflate deja în portofoliu ajung la scadenţă şi sunt plătite cupoanele.

Înainte de decizia Riksbank, economistul Adrian Schmidt scria pentru Bloomberg că "o nouă reducere a dobânzii nu are sens", deoarece "o dobîndă reală de -1,25% este ciudată pentru o economie care creşte cu 4%". În aceste condiţii, "reacţia băncii centrale la fiecare mişcare a pieţei nu face decât să amplifice volatilitatea, în loc să încurajeze stabilitatea", mai ales că "nu este sigur impactul asupra inflaţiei".

În plus, banca centrală de la Stockholm continuă să ignore o bulă imobiliară fără precedent în istoria Suediei, "construită" pe un grad excesiv de îndatorare a populaţiei, deşi cunoaşte foarte bine implicaţiile sale.

"Riksbank a subliniat riscurile asociate dobânzilor scăzute, dar sunt necesare alte reforme pentru a diminua motivaţia gospodăriilor de a se îndatora şi mai mult", se arată în comunicatul de presă de pe site-ul instituţiei.

Guvernatorul Stefan Ingves a scris recent un editorial pentru Financial Times, în care arată că "politica macroprudenţială nu funcţionează în Suedia". Cu toate acestea, Riksbank aşteaptă "o clarificare a mandatului Finansinspektionen", instituţia responsabilă pentru supravegherea prudenţială a sistemului financiar. "Dacă nu se iau măsuri, dobânzile foarte scăzute pot determina o evoluţie care se va dovedi foarte costisitoare pentru economia naţională", avertizează Banca Suediei.

Riksbank poate să aştepte mult şi bine "clarificarea" din partea Finansinspektionen, deoarece factorul politic joacă un rol deosebit de important în deciziile acestei instituţii şi nimeni nu doreşte să aprobe măsuri care vor conduce, inevitabil, la spargerea bulei imobiliare şi intrarea în recesiune. Iluzia creşterii pe datorie este prea puternică şi pare să fie singurul "liant" care mai "încheagă" o societate care se prăbuşeşte sub presiunea fluxului de refugiaţi şi a iresponsabilităţii autorităţilor.

Adrian Schmidt mai scria că "ar fi bine ca Riksbank să aştepte datele privind inflaţia din ianuarie 2016", deoarece "o reducere ar fi văzută ca o reacţie de panică la evoluţia pieţelor", iar "o nouă relaxare nu ar face decât să încurajeze formarea bulelor speculative".

Calendarul Biroului Central de Statistică (SCB) arată că datele privind rata inflaţiei din ianuarie 2016 vor fi publicate în 18 februarie 2016. Pentru luna precedentă, raportarea s-a făcut în 12 ianuarie 2016, iar pe site-ul SCB nu există explicaţii referitoare la motivele amânării.

În aceste condiţii, Riksbank a decis să continue jocul absurd al dobânzilor negative, deşi "nu acesta este modul prin care să arate că ţine cu fermitate volanul", după cum a mai precizat Adrian Schmidt.

Compania "suedeză" Volvo a fost mereu un pionier pe frontul îmbunătăţirii siguranţei automobilelor. Prin ultima sa decizie, Riksbank crede, probabil, că beneficiază de sisteme similare de rezistenţă la impact. Din păcate, economia şi finanţele nu se supun rigorilor inginereşti, iar cursa "nebună" către abisul monetar nu va fi amortizată de airbag-uri "inteligente".