Bancheri: "Sectorul nostru financiar - protejat de turbulenţele din Elveţia şi Statele Unite"

Sectorul bancar din ţara noastră este protejat de turbulenţele apărute recent în zona bancară în plan internaţional, existând o probabilitate redusă să se ajungă la o situaţie asemănătoare cu cea din Statele Unite sau Elveţia, este una dintre concluziile conferinţei de ieri, organizată de BNR şi ASE, cu tema "Navigând printre crize suprapuse".

Adrian Cosmescu, Director Direcţia de Supraveghere în cadrul BNR, a spus: "Cred că sectorul bancar este este protejat. Trebuie să amintesc ce înseamnă Credit Suisse. Este o bancă înfiinţată la 1850, care de-a lungul istoriei a avut numai probleme, legate de finanţări în zone dubioase, cum ar fi Libia, Sudan, Mozambic mai recent (...).

Deci nu este o bancă care a inspirat încredere investitorilor de-a lungul istorie sale. Fapt care în 15 martie anul acesta, când au început turbulenţele pe pieţele internaţionale, s-a resimţit din plin prin scăderea drastică a preţului acţiunilor. Trebuie menţionată rapiditatea cu care au acţionat autorităţile elveţiene pe baza reglementărilor. Pe 15 martie au apărut primele semne că banca intră în incapacitate de a-şi onora obligaţiile, iar pe 20 martie problema era rezolvată".

Oficialul BNR a adăugat: "Expunerea sistemului bancar românesc faţă de această bancă şi faţă de întregul sistem bancar elveţian este undeva între 40 şi 50 de milioane de lei, adică între opt şi zece milioane de euro. Expunere datorată necesităţii de cumpărare de numerar, pentru onorarea plăţior în numerar în România, în speţă în francul elveţian. Deci din punctul de vedere al expunerii pe sistemul bancar elveţian, băncile româneşti nu au o problemă. În condiţiile în care, sistemul bancar românesc este bine capitalizat, gradul de acoperire al neperformanţei este undeva la 67%, cu mult peste sistemul bancar european (...) în esenţă nişte indicatori foarte buni".

• Emil Voinea: "Noi avem un supraveghetor complet diferit faţă de cel din Statele Unite sau Elveţia"

Emil Voinea, Director Direcţia de Reglementare şi Autorizare în cadrul BNR, a subliniat că, spre deosebire de Statele Unite şi Europa, în Uniunea Europeană există o directivă ce presupune ca toate băncile din UE să aibă planuri de rezoluţie întocmite de către autorităţi, pe baza căruia să se intervină.

Reprezentantul BNR a afirmat: "În primul rând, în comparaţie cu ceea s-a întâmplat în Statele Unite sau Elveţia, noi avem un supraveghetor complet diferit, iar probabilitatea de a ajunge într-o astfel de situaţie este mult mai mică. Asumând că acţionarii sau managementul acelor bănci nu ar fi implementat măsurile pe care le-ar fi luat supraveghetorul, din inacţiune sau din lipsa resurselor, noi, ca şi celelalte autorităţi din Uniunea Europeană, ne bazăm măsurile pe o directivă din 2014, care presupune că toate băncile din UE au întocmite planuri de rezoluţie de către autorităţi. Orice s-ar întâmpla, există un prospect pe baza căruia autorităţile ar inteveni".

Emil Voinea a adăugat: "În al doilea rând, această directivă europeană presupune nu neapărat salvarea băncii în sine, ci salvarea funcţiilor critice pe care aceasta le furnizează economiei, clienţilor săi. În cazul Sillicon Valley Bank, banca avea o cotă de piaţă de 50% pe anumite produse. Deci din start o astfel de bancă ar fi fost soluţionată printr-un instrument de rezoluţie (n.r. în Uniunea Europeană). Cel mai probabil, în cazul nostru, vânzarea afacerii parţial sau în integralitate".

Conform reprezentantului BNR, Credit Suisse este un "animal" complet diferit, o bancă sistemică globală, pentru care cel mai probabil în Uniunea Europeană instrumentul de rezoluţie ar fi fost un open bail-in, o recapitalizare internă. "În primul rând acţionarii ar fi fost reduşi la zero şi ulterior investitorii în instrumentele junioare, T1 şi T2. Ceea ce s-a întâmplat în Elveţia a fost o abordare aparte în care acţionarii au fost prezervaţi, în schimb au fost reduşi investitorii în instrumentele junioare", a spus Emil Voinea.

• Florian Neagu, BNR: "109.000 de persoane au luat credite la minime istorice; volumul acestora este de 28,6 miliarde de lei"

Florian Neagu, Director Adjunct, Direcţia Stabilitate Financiară în cadrul BNR, a punctat că numărul debitorilor care au luat credite în perioade de dobânzi situate la minime istorice este relativ ridicat, volumul total al acestor credite fiind de 28,6 miliarde de lei.

"109.000 persoane au luat credite în perioade de minime istorice, iar volumul acestor credite este de 28,6 miliarde de lei. Calculând impactul majorării ratelor de dobândă asupra acestor debitori, vedem că este semnificativ. Serviciul datoriei a crescut în medie cu 35-40%, după cum publicăm noi în Raportul de stabilitate financiară", a spus Florian Neagu.

Întrebat care ar fi soluţiile pentru a ajuta debitorii să facă faţă acestor provocări, Sergiu Manea, Preşedintele Executiv al BCR, a sublinat că industria bancară trebuie să înţeleagă ce înseamnă educaţie financiară la scară şi cum pot fi aduse elemente de educaţie financiară la nivelul construcţiei unui buget individual.

Preşedintele BCR a afirmat: "Primul element de context este că, încă de la începutul anilor 2010, chiar 2015 - 2016, cu toţii, bancă naţională şi bancă comercială, atrăgeam atenţia asupra riscului de dobândă. Bineînţeles, atunci când vorbeşti de creşterea agresivă a serviciului datoriei, vorbim de fapt despre povara la care este supusă o gospodărie din cauza creşterii dobânzilor (...). Din păcate, abia din anul 2020 industria bancară a pus la punct o seamnă de acţiuni pentru a sprijini debitorii aflaţi în dicultate. Aceleaşi lucruri le experimentăm şi astăzi şi prin asta vorbim de diferite elemente de restructurare, refinanţări, discuţii care au loc cu debitorii şi folosirea anumitor oportunităţi pe care aceştia le au, spre exemplu schimbarea de la ROBOR la IRCC".

Sergiu Manea a adăugat: "Un alt element de context este, de exemplu, creşterea rolului medierii bancare, CSALB, în situaţiile în care niciuna dintre părţi nu poate identifica acea soluţie de restructurare adecvată ambelor părţi. Deci există o seamnă de instrumente, doar că acestea sunt echivalentul aspirinei atunci când ai o gripă".

Conform domniei sale, un alt element important este maturitatea gospodăriilor din România în administrarea propriilor resurse.

"Credem că astăzi ne aflăm într-o situaţie complet diferită, care are ca rezultat mai mulţi factori. Este vorba despre lecţiile pe care le-am învăţat în criza financiară globală din 2007-2008, care au dus la alte standarde de creditare, nu numai prin prisma reglementării şi a modului în care reglementarea a fost transpusă în piaţă, ci printr-un examen profesional, înţelegând prin acest lucru creditare responsabilă. Şi cred că din punctul de vedere al maturităţii în ceea ce priveşte creditarea responsabilă, România este una dintre ţările merituoase ale Europei. Asta contribuie, în opinia mea, la rezilienţa gospodăriilor", a spus oficialul BCR.

Sergiu Manea a adăugat: "Pe de altă parte, vorbim de o sumă semnificativă acumulată în perioada 2020-2021, când am avut o încetinire semnificativă a consumului şi creare de rezerve. Acele rezerve au fost consumate în anul 2022 şi vor fi consumate în anul 2023. Este o realitate. Dar asta pentru moment ne împiedică să vedem accidente sau acumulare de neperformanţă. Sistemul bancar românesc este unul dintre sistemele merituoase din Europa".

Din punctul său de vedere, este de datoria industriei bancare să crească scara educaţiei financiare în ţara noastră, astfel încât accesarea de credite într-o manieră responsabilă să reprezinte un element definitoriu a culturii financiare a gospodăriilor din România.

"Faptul că ne aflăm într-o poziţie mult mai matură decât acum 15 ani îmi dă foarte multă încredere, dar din păcate nu avem instrumente pe termen scurt. Singurul lucru pe care îl avem de făcut ca industrie este să înţelegem ce înseamnă educaţie financiară la scară. Să înţelegem cum putem aduce, cât mai rapid, elemente de educaţie financiară la nivelul construcţiei unui buget individual, al luării unor decizii financiare şi a creării unor aspiraţii de natură materială în concordanţă cu posibilităţile reale ale acelei gospodării. Datoria noastră este să creştem scara educaţiei financiare, astfel încât să putem să spunem că creditarea responsabilă şi împrumutarea responsabilă reprezintă un element definitoriu a culturii financiare a gospodăriilor din România", a afirmat Sergiu Manea.