BANCHERII NU SUNT ÎNGRIJORAŢI Scumpirea ratelor în euro nu afectează plata creditelor pentru locuinţe

Deprecierea leului în raport cu euro nu va duce la creşterea îngrijorătoare a incidenţelor de neplată a creditelor ipotecare şi imobiliare. Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), ne-a explicat: "Nu cred că vom avea un fenomen de masă, în care băncile să ajungă să vândă multe locuinţe ale celor care nu-şi mai pot plăti ratele în euro. Este adevărat că marea majoritate a locuinţelor au fost tranzacţionate în euro, iar creditele contractate în consecinţă. Dar cei care s-au împrumutat de la bănci pentru achiziţia de apartamente sau case sunt foarte atenţi şi găsesc mereu resursele financiare să-şi achite datoriile. Aşa că nu vor fi fenomene îngrijorătoare".

În vara anului trecut, când euro era cotat la circa 3,1 lei, populaţia s-a împrumutat foarte mult, încurajată de cursul valutar favorabil. Preşedintele ARB ne-a precizat: "Mulţi au ignorat riscul valutar şi s-au împrumutat în euro. Acum ratele au crescut simţitor. Recomand celor care doresc să contracteze credite în acest an să se împrumute în lei. Finalul anului 2007 este exemplul perfect a ceea ce se poate întâmpla dacă ignori riscul valutar".

Un raport al Băncii Naţionale a României (BNR), dat publicităţii în decembrie 2007, arată că volumul creditelor restante din sistemul bancar a ajuns, după primele nouă luni ale anului trecut, la 2,065 miliarde lei. Creşterea faţă de sfârşitul lui 2006 a fost de 23,8%, ritm mai lent decât cel al avansului înregistrat în aceeaşi perioadă de creditul neguvernamental (39,7%).

Rata restanţelor populaţiei are un nivel redus (0,54% în septembrie 2007), comparativ cu alte tipuri de debitori, dar începând cu prima parte a anului 2007 a cunoscut un salt. Pe de altă parte, clasificarea creditelor după vârsta debitorilor arată că riscul de credit pentru sectorul bancar este atenuat. Potrivit BNR, creditele de mare valoare sunt concentrate la nivelul populaţiei cu vârste între 30 şi 40 de ani. Gospodăriile al căror cap de familie se încadrează în acest interval de vârstă aveau în 2006 (INS, 2007) un venit mai ridicat comparativ cu alte categorii de vârstă.

BNR semnala, tot la finele anului trecut, că riscul valutar al populaţiei s-a majorat. Având în vedere probabila asimetrie cu privire la deţinerile de depozite în valută (concentrate în patrimoniul acelora care nu trebuie să apeleze la creditare pentru a-şi satisface nevoile de consum sau imobiliare), rezultă că poziţia valutară a debitorilor cu venituri mai mici a devenit şi mai scurtă. În acest caz, o depreciere a leului ar putea afecta şi mai mult poziţia financiară a acestor debitori, avertizau specialiştii BNR.

Statisticile BNR arată că numărul restanţierilor era mai mare cu 89,7% la finele lunii septembrie a anului trecut faţă de sfârşitul lui 2006, până la 73.553 persoane. Din totalul debitorilor, de aproape 725.000, restanţierii reprezentau, în septembrie, peste o zecime (10,15%).

Reprezentanţii băncii centrale atrăgeau atenţia, la finele anului trecut, că populaţia se îndatorează tot mai mult pentru achiziţionarea de bunuri de consum (78% din credit în septembrie 2007) şi pe termene tot mai lungi (ponderea creditului pe termen lung a crescut la 74,4% în septembrie 2007 faţă de 62% în septembrie 2006). Din cauza acestor evoluţii, averea populaţiei va fi afectată negativ pentru că valoarea activelor achiziţionate prin credit se depreciază mult mai rapid decât se amortizează pasivele (datoria bancară).