Bancherii: Politica BNR, prea strictă pentru noi

• Băncile au făcut paşi importanţi în comunicarea cu piaţa, dar mai au mult de lucrat la relaţia cu clienţii

Sistemul bancar este sectorul cu cel mai mare avans în procesul de integrare din ţara noastră, a precizat ieri preşedintele BRD, Patrick Gelin, cu ocazia unui semninar. Domnia sa a subliniat că a crescut calitatea supravegherii, aceasta fiind o garanţie a sănătăţii sistemului. Instituţiile de credit sînt supravegheate nu doar de către Banca Centrală, ci şi de firmele mamă, în cazul băncilor străine, şi de acţionari, a mai precizat preşedintele BRD. Cu toate acestea, preşedintele BRD consideră că legislaţia bancară are norme prea rigide, în special pe segmentul de clientelă corporativă, şi că ar trebui ca reglementările bancare să fie mai flexibile.

În acest sens, Mihai Bogza, preşedintele Consiliului de Administraţie al "Banc Post", a precizat că o explicaţie este nivelul istoric de dezvoltare. La sfîrşitul anilor '90, multe bănci s-au prăbuşit, ceea ce a dus la înăsprirea normelor de supraveghere. Avînd în vedere situaţia actuală a sistemului bancar, mult mai stabilă decît în urmă cu cinci ani, bancherii apreciază că BNR ar mai putea relaxa normele foarte stricte.

O limitare a sistemului bancar românesc este gradul redus de intermediere financiară, de circa 20%, a apreciat Mihai Bogza.

Nivelul respectiv este foarte scăzut, comparativ cu cel din ţările recent acceptate în Uniunea Europeană şi mult mai mic decît în restul UE, unde nivelurile intermedierii sînt şi de 100%.

Mişu Negriţoiu, director general adjunct ING Bank, a reclamat gradualitatea şi lentoarea reformelor monetare: liberalizarea pieţei valutare, a dobînzilor, a contului de capital. Domnia sa spune că acţiunile de limitare a fondurilor străine sînt exagerate comparativ cu pericolul real pe care acestea l-ar avea pentru economia românească. Domnul Negriţoiu crede că politica monetară a BNR nu vizează susţinerea pieţei financiare, Banca Naţională fiind prea puţin interesată să promoveze acte normative care să susţină dezvoltarea de noi instrumente. În plus, domnul Negriţoiu a precizat că nu avem inflaţia de bănci din ţările vecine, sistemul nos-tru bancar fiind mai restrîns, dar mai solid pentru că a fost respectată o politică monetară prudentă.

Băncile sînt criticate pentru costurile înalte. Patrick Gelin a declarat că băncile româneşi au costuri mai ridicate decît cele vest-europene deoarece costurile rezervelor impuse de BNR sînt ridicate, iar riscurile de creditare nu sînt atît de mari.

Un punct slab al sistemului bancar românesc îl reprezintă depozitele, piaţa fiind insuficient dezvoltată, folosesc conturi bancare un număr relativ mic de cetăţeni comparativ cu populaţia activă. Aceasta pentru că nivelul de trai este încă scăzut şi mulţi români lucrează în străinătate.

În opinia domnului Gelin, calitatea serviciilor în sistemul bancar va fi îmbunătăţită pe măsură ce va creşte concurenţa. În acest sens, au fost făcuţi mulţi paşi pentru comunicarea cu piaţa: numărul de sucursale ale băncilor din România s-a dublat, a crescut parcul ATM, foarte multe bănci au sisteme de e-banking. Sistemul bancar mai are însă mult de lucrat la calitate: există destul de mulţi angajaţi din cadrul băncilor care nu se comportă foarte bine cu clienţii. În ţara noastră nu există cultură în sistemul bancar, ceea ce implică o preocupare foarte mare pentru formarea profesională, consideră domnul Gelin.

Mişu Negriţoiu a precizat că, pentru perioada 2005 - 2006, băncile comerciale sînt ocupate cu trei proiecte logistice: sistemul electronic de plăţi, denominarea şi impozitarea titlurilor de capital. Acestea presupun schimbarea sistemelor IT ceea ce duce la blocarea resurselor pentru alte domenii ca e-banking sau factoring.

Absenţa unor servicii bancare este explicabilă şi din cauza insuficientei dezvoltări a pieţei, nepregătită pentru un anume gen de produse, a spus Mihai Bogza. Domnia sa spune că sînt necesare analize mai aprofundate la nivelul sistemului bancar, soluţia pentru aceasta fiind întărirea capacităţii Asociaţiei Române a Băcilor, care ar trebui să fie focalizată mai mult pe dezvoltarea mediului de afaceri.

• Aplicarea acordului Basel II

Prim - viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Florin Georgescu, a declarat că aderarea României şi aplicarea acordului Basel II, începînd din 2007, presupun o infrastructură modernă şi solidă a instituţiilor de credit, o mai mare responsabilitate din partea băncilor comerciale, precum şi o relaţie mai strînsă între aces-tea şi BNR. "Acordul Basel II presupune îmbunătăţirea managementului de risc pentru a asigura stabilitatea financiară, o abordare descentralizată, la îndemîna băncilor comerciale, care au responsabilităţi mai mari în managementul riscului. De asemenea, Basel II presupune accentuarea rolului autorităţii de supraveghere şi întărirea disciplinei de piaţă, dar şi dezvoltarea agenţiilor naţionale de rating", a mai spus Florin Georgescu. Domnia sa a mai afirmat că rata de adecvare a capitalului conform Basel II se va situa la 8%, faţă de 12% acum.

Viceguvernatorul BNR a declarat: "Băncile sunt pregătite de aderare, pentru că în 2006 ne vom conforma standardelor internaţionale de contabilitate şi vom avea aceleaşi reguli contabile. Sigur că băncile vor trebui să ţină un nivel suplimentar de capital faţă de cel admis, pentru a preveni derapajele privind solvabilitatea băncii respective".