Băncile şi piaţa de capital

Patru bănci din România sînt tranzacţionate pe piaţa de capital. Este vorba despre BRD-SG, "Banca Transilvania" şi "Banca Comercială Carpatica" tranzacţionate la Bursă şi "Eurom Bank" (cît se va mai numi aşa, pachetul majoritar fiind trans-ferat recent către o bancă din Israel), care este tranzacţionată pe piaţa Rasdaq. Am căutat cîteva date despre acestea. Capitalul social al celor patru este de 696.901.518 RON la BRD-SG, de 236.732.960 RON la "Banca Transilvania", "Banca Comercială Carpatica" are capitalul social de 103.285.065 RON, iar "Eurom Bank" are 39.707.583 RON. Activele totale sînt în ordine de 18.385.367.962 RON la BRD, de 4.124.252.695 RON la Transilvania, de 677.087.766 la Carpatica şi de 466.193.042 la Eurom Bank. Profitul net pe trei trimestre este de 448.084.083 RON la BRD, de 73.373.180 RON la Transilvania, de 12.914.434 RON la Carpatica şi de 5.448.672 RON la Eurom Bank. Am vrut să fac o analiză comparativă apelînd la calculul unor indici calitativi. Este vorba despre rentabilitatea capitalului social şi rentabilitatea activelor administrate. Aş fi vrut să calculez şi să compar şi indicatorul rentabilitatea activelor proprii, dar nu am putut intra în posesia cifrelor exacte. Ce rezultă? Rentabilitatea capitalului social, raportul dintre profit şi capitalul social este la nouă luni de 64,3% la BRD, de 31% la Transilvania, de 12,5% la Carpatica şi de 13,72% la Eurom Bank. Randamentul activelor, raportul între profitul net şi totalul activelor administrate este la nouă luni de 2,43% la BRD, de 1,78% la Transilvania, de 1,9% la Carpatica şi de 1,17% la Eurom Bank. Aceşti indicatori calitativi sînt influenţaţi de raportul dintre capitalul propriu (capital social plus fonduri asimilate capitalului) şi de mărimea provizioanelor. BRD este foarte avantajată de faptul că la un capital social relativ mic administrează un volum mare de active, care reprezintă una din sursele de profit. Capitalul social reprezintă numai 3,79% din activele totale la BRD în timp ce la Transilvania capitalul social reprezintă 5,74%, la Carpatica 15,25%, iar la Eurom Bank 8,52%. De remarcat creşterea deosebită a activelor la Eurom Bank de la 10.789.400 RON la 31 decembrie 2001 la valoarea actuală de 466.193.042 RON, adică de 43,2 ori, în timp ce capitalul social a crescut în aceeaşi perioadă numai de 1,083 ori, de la 34.808.500 RON la 39.707.583 RON. În aceeaşi perioadă, capitalul social al BRD a crescut de patru ori, la Transilvania de 7,19 ori iar la Carpatica nu am date certe dar cred că acest indicator este între 3,5 şi 4 ori. La BRD creşterea a fost datorată capitalizării rezervelor din reevaluarea activelor existente şi a reevaluării capitalului subscris în valută, cu pondere importantă datorită devalorizării accelerate a leului în primii ani ai noului mileniu, rezerve consemnate pînă la 31 decembrie 2002 (la majorările din 2002 şi 2003) şi a unor sume nerepartizate din profitul net (majorarea capitalului din 2005). La Transilvania ajustările au avut drept surse majorări prin subscriere de acţiuni de către BERD în 2002 şi de către toţi acţionarii în 2004 şi 2005), rezervele din prime de capital şi capitalizarea parţială a profitului net, aceasta fiind politica băncii care nu a acordat niciodată dividende, acţionarii beneficiind în loc de acţiuni. Şi la Banca Comercială Carpatica sursele sînt combinate: rezerve din reevaluare atunci cînd legal acestea puteau fi încorporate în capital, subscriere de acţiuni cu primă şi capitalizarea primelor de capital, iar în 2005 s-a capitalizat profitul. Creşterea de capital la Eurom Bank, atît cît a fost, rezultă din capitalizarea profitului, după ce se scad fondurile de risc şi rezervele legale, care cel puţin pînă acum au fost de 20% din profitul brut. Ar fi fost relevant calculul randamentului capitalului propriu, dar nu l-am calculat, neavînd date. Cu siguranţă BRD are cele mai mari rezerve în capitalul propriu, politica băncii fiind de a repartiza în fondul de dividende numai circa 55% din profitul net în fiecare an. Cum profiturile au fost de milioane de dolari sau euro, cum dorim să calculăm, rezervele sînt importante şi vor creşte în continuare. Ultimul indicator relevant este PER-ul. Am în vedere un profit linear pînă la sfîrşitul anului, adică majorat cu o treime faţă de cel la nouă luni. La valorile de închidere din 24 noiembrie indicele PER calculat la valoarea prognozată a profitului net pentru anul 2005 este de circa 16,6 la BRD, de 30,5 la TLV, de 33,6 la BCC şi, surprinzător pentru mine de circa 27,8 la EURB. Din această perspectivă, evident acţiunile BDR sînt cele mai ieftine, apoi EURB, TLV şi cele mai scumpe BCC. Profitul net posibil la 1.000 lei vechi capital va fi de 857,3 lei la BRD, de 310 lei la TLV, de 166,7 lei la BCC şi de 182 lei vechi la UURB. Acest indicator ar trebui în mod logic să fie reflectat în raportul preţului pe acţiune. Dacă am considera că preţul corect este acum al acţiunii BRD de 14,3 lei noi, TLV ar trebui să fie de 0,46 lei noi, BCC - 0,245 lei noi iar EURB - 0,27 lei. Aceste preţuri sînt prea evident subeva-luate, comparativ cu preţurile celorlalte acţiuni tranzacţionate, astfel că o grilă avînd baza celei mai ieftine acţiuni actuale, respectiv EURB - 0,51 lei noi, conduce la o grilă de 0,465 lei noi pentru BCC, de 0,865 lei noi la TLV şi 23,9 lei noi la BRD. După cum se ştie, piaţa nu res-pectă strict regulile matematice. Contează foarte mult ce şanse de cîştig au acţionarii ca urmare a deţinerii de acţiuni. Iar din această perspectivă, în afara şansei ipotetice a creşterii preţului ca urmare a creşterii valorii de activ a acţiunii (indicator din păcate necalculat deoarece nu am date pentru acesta), se bazează pe dividende şi pentru alte avantaje, printre care la loc de cinste este acordarea de acţiuni prin capitalizarea profitului, emisiunile primare de acţiuni la un preţ mai mic decît cel de piaţă şi majorări de capital acordate gratuit din rezervele constituite din prime de capital. Din această perspectivă, evident că acţiunile TLV au fost cele care au dat cea mai mare satisfacţie. Aceasta este şi cauza pentru care a crescut cererea de astfel de acţiuni, care a condus la creşterea preţului acţiunilor. Aşteptările sînt uneori exagerate şi preţul acţiunilor creşte excesiv, cum s-a întîmplat cu acţiunile EURB care au atins 7.500 lei vechi maxim pe acţiune, sau BCC care a ajuns de la 8.000 lei vechi la valoarea nominală actuală de 1.000 lei vechi. În final, rezultatele concrete aşază preţurile în raportul corect. Ca părere personală, perspective mai mari de creştere are acţiunea BRD, dar acestea sînt blocate de cantitatea redusă de acţiuni libere la tranzacţionare. Dacă preţul creşte, aceasta se datorează faptului că acţiunile sînt achiziţionate de către străini. Mă întreb ce se va întîmpla atunci cînd acţionarii români, cu excepţia SIF-urilor, vor dispărea? Indiferent de situaţie, comparativ cu majoritatea acţiunilor din piaţă, acţiunile băncilor fac parte dintre cele preferate de către investitori.