BCE a adoptat noile cote de capital pentru următorii cinci ani

Un indicator important pentru programul de relaxare cantitativă din zona euro a fost revizuit recent de către Banca Centrală Europeană.

Cheia de capital, reprezentând contribuţia fiecărei ţări din UE la formarea capitalului BCE, este modificată la un interval de cinci ani, în funcţie de ponderea Produsului Intern Brut şi a populaţiei fiecărei ţări din UE în totalul de la nivelul Uniunii.

Ultima revizuire are implicaţii majore pentru reinvestirea sumelor din programul PSPP (Public Sector Purchase Programme) al BCE, inclusiv după stoparea programului de relaxare cantitativă la sfârşitul acestui an.

Conform normelor europene, achiziţiile de titluri de stat de către BCE trebuie să respecte cheia de capital, adică ponderea titlurilor emise de un guvern din zona euro în portofoliul total al BCE nu trebuie să depăşească ponderea capitalului subscris şi alocat de către banca centrală a ţării respective pentru formarea capitalului Băncii Centrale Europene.

Noua revizuire a cheii de capital, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2019, a condus la creşterea ponderii pentru 16 bănci centrale din UE şi la o scădere pentru 12 bănci centrale (vezi tabelul).

Conform comunicatului de presă de pe site-ul BCE, valoarea capitalului subscris rămâne la circa 10,8 miliarde de euro, în condiţiile în care cheia de capital pentru Spania şi Italia a scăzut cu 0,5 puncte procentuale, până la 8,3391%, respectiv 11,8%, iar cheia de capital pentru Germania a crescut cu 0,3697 puncte procentuale, până la 18,367%.

Creşteri ale cheii de capital s-au mai înregistrat pentru Franţa, Olanda, Irlanda, Belgia şi Austria, iar scăderi pentru Grecia, Portugalia, Slovenia, Letonia şi Lituania.

Acest indicator determină şi mecanismul de rotaţie al drepturilor de vot în cadrul Consiliului Guvernatorilor.

În cazul băncilor centrale din UE, dar din afara zonei euro, creşteri ale cheii de capital s-au înregistrat pentru Cehia, Danemarca, Polonia, Suedia şi Marea Britanie, iar scăderi pentru Bulgaria, Ungaria, Croaţia şi România.

Băncile centrale din afara zonei euro nu sunt obligate să aloce integral capitalul subscris.

Odată cu finalizarea programului de relaxare cantitativă al BCE, cheia de capital are o importanţă majoră în ceea ce priveşte reinvestirea sumelor încasate odată cu ajungerea la maturitate a obligaţiunilor guvernamentale şi nivelul costurilor de refinanţare.

Estimările băncii de investiţii Natixis, preluate de cotidianul francez Les Echos, arată că guvernele din zona euro vor emite obligaţiuni cu o valoare nominală de circa 850 de miliarde de euro în 2019.

Necesarul de finanţare este deosebit de ridicat pentru Italia (240 de miliarde), Franţa (225 miliarde) şi Germania (148 de miliarde).

Mai este posibilă, în aceste condiţii, iniţierea procesului de normalizare a dobânzilor în a doua jumătate a anului viitor?

Se pare că răspunsul este negativ, după cum arată şi o analiză recentă de la Natixis, conform căreia "pieţele financiare nu cred că BCE va normaliza politica monetară".

Ce mai rămâne? Doar efortul autorităţilor europene pentru a ne convinge că noua "normalitate" este sustenabilă şi că nu există problemă care nu poate fi rezolvată prin tipărire.