Băncile din Cipru trebuie să recurgă la "eforturi suplimentare şi persistente" pentru a-şi rezolva problemele legate de creditele neperformante (NPL), a declarat ieri preşedintele noii agenţii de supervizare bancară (SSM) din cadrul Băncii Centrale Europene, Daniele Nouy, transmite Reuters, conform Agerpres.
"Cu toate că s-au înregistrat unele progrese în reducerea NPL, nivelul lor foarte ridicat rămâne o vulnerabilitate cheie a economiei cipriote şi a sistemului bancar, afectând capacitatea instituţiilor financiare de a-şi desfăşura funcţia lor de intermediar al creditării. Prin urmare, este esenţială reducerea creditelor neperformante", a afirmat Nouy, într-un interviu acordat agenţiei de presă Cyprus News Agency (CNA).
Creditele neperformante reprezintă peste 40% din totalul împrumuturilor în sectorul bancar din Cipru. Pentru rezolvarea problemei NPL, BCE a adoptat un cadru riguros pentru toate băncile pe care le supervizează, a explicat şeful SSM.
În primul trimestru al acestui an, băncile din zona euro aveau suficiente provizioane pentru a acoperi 45% din expunerea lor pe credite neperformante.
Băncile din Italia, Grecia şi Cipru au cele mai ridicate volume de credite neperformante. Datele oficiale arată că, la finele primului trimestru, băncile din Italia aveau credite neperformante în valoare de 263 miliarde de euro, cu un grad de acoperire de 48,5%, în timp ce în Grecia existau credite în valoare de 101,8 miliarde euro, jumătate din totalul împrumuturilor fiind considerate neperformante, la jumătatea acestui an.
În primăvara anului 2013, Cipru a acceptat să închidă a doua mare bancă locală, Laiki, şi să impună pierderi deponenţilor la Bank of Cyprus în schimbul unui pachet de asistenţă financiară în valoare de zece miliarde de euro acordat de Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Centrală Europeană. Bank of Cyprus a achiziţionat operaţiunile Laiki, inclusiv datoria realizată prin utilizarea finanţării de urgenţă (ELA) acordată de Banca Centrală a Ciprului. Ambele bănci cipriote au utilizat ELA după ce nu au mai avut acces la finanţarea acordată de Banca Centrală Europeană.