BCR: Guvernul şi-a acoperit aproximativ 37% din necesarul brut de finanţare pe 2021

Ministerul de Finanţe a acoperit aproximativ 37% din necesarul brut de finanţare al României pe 2021, arată analiştii BCR Cercetare într-un raport de analiză publicat recent. În luna aprilie, Finanţele au împrumutat de pe piaţa locală 4,6 miliarde de lei, iar de pe pieţele externe 3,5 miliarde de euro, sume atrase pentru finanţarea deficitului de 80 de miliarde de lei din acest an şi refinanţarea datoriei ce ajunge în acest an la scadenţă.

Analiştii notează: "Ministerul Finanţelor a emis obligaţiuni cu scadenţa în ianuarie 2028 în valoare de 659,5 milioane lei, peste suma planificată în prospectul de emisiune de 500 milioane lei, la un randament mediu de 2,80% (cu 4 puncte de bază mai ieftin comparativ cu licitaţia similară din martie - n.r.). Cererea investitorilor s-a situat la 874 milioane lei. Luna aprilie s-a încheiat cu un volum al împrumuturilor în lei de pe piaţa locală de 4,6 miliarde lei. Până în prezent Ministerul Finanţelor a acoperit aproximativ 37% din necesarul brut de finanţare pe 2021, prin emisiuni în lei şi euro, atât pe plan intern cât şi pe pieţele internaţionale".

De asemenea, joi, Ministerul de Finanţe a atras alte 699,2 milioane de lei de pe piaţa internă, printr-o emisiune de obligaţiuni pe 3 ani (scadenţa noiembrie 2024), la un randament mediu de 2,38%, în scădere cu 2 puncte de bază faţă de ultima licitaţie de pe această scadenţă din debutul lunii aprilie. Cererea a fost de 779,2 milioane de lei, peste prospectul de emisiune de 600 de milioane de lei.

Randamentul pe 10 ani al României, barometrul pentru costul de finanţare din economie, a consolidat săptămâna trecută mişcarea către nivelul de 3% începută în luna martie după atingerea unui maxim al ultimelor luni de 3,6% în data de 26 februarie. În debutul acestui an s-a evidenţiat o tendinţă de ajustare ascendentă a anticipaţiilor inflaţioniste, mai ales în Statele Unite, care au adus o creştere puternică a randamentelor obligaţiunilor pe termen lung pe pieţele financiare internaţionale, evoluţie ce a avut impact şi asupra pieţelor emergente şi implicit şi asupra celei locale. În 11 februarie, rata de dobândă pe 10 ani a României a atins un minim istoric de 2,66%.

Activitatea economică din România a accelerat cel mai probabil în luna aprilie, evoluţie indicată de creşterea încrederii în economie cu un ritm lunar în accelerare la cel mai ridicat nivel de la debutul pandemiei. Indicatorul ESI al Comisiei Europene privind încrederea în economia României a crescut cu 10,2 puncte în aprilie la 101,5 puncte.

Andrei Rădulescu, directorul de analiză macro de la Banca Transilvania, arată că evoluţia ESI "confirmă intrarea economiei într-un nou ciclu şi exprimă premise de creştere puternică pentru PIB în trimestrele următoare". Pe de altă parte, Rădulescu arată că ritmul anual al preţurilor la nivel de producător în industria românească a accelerat la 4,84% în martie, maximul din aprilie 2019, evoluţie ce exprimă premise de intensificare a presiunilor inflaţioniste pe termen scurt.

Pentru această săptămână, Ministerul de Finanţe a programat trei licitaţii, una cu certificate pe 12 luni, în volum de 800 milioane de lei, şi două cu titluri scadente în aprilie 2036 (230 milioane lei) şi ianuarie 2028 (690 milioane lei).

Rădulescu mai notează creşterea lunară de 6,6% a rezervelor internaţionale ale României din aprilie, la un nivel de maxim istoric de 43,2 miliarde de euro, evoluţie influenţată de împrumutul extern contractat de Ministerul de Finanţe - majorarea rezervelor valutare cu o dinamică lunară de 7,3% şi cu un ritm annual de 15,5% la 38,3 miliarde de euro.

"Apreciem că nivelul curent al rezervelor internaţionale, reprezentând circa 20% din PIB, este confortabil, inclusiv în scenariul incidenţei unor şocuri economice adverse. Atragem atenţia cu privire la faptul că programele lansate de Uniunea Europeană după incidenţa pandemiei (inclusiv Next Generation) vor contribui la continuarea tendinţei de majorare a rezervelor internaţionale şi la diminuarea presiunilor din perspectiva finanţării statului în trimestrele următoare", mai notează Rădulescu.