BCR: Indicele PMI pentru industria prelucrătoare din România se contractă după o scurtă perioadă de redresare, în al doilea trimestru

Industria prelucrătoare din România s-a confruntat cu unele provocări la începutul celui de-al doilea semestru. O nouă scădere a comenzilor noi a dus la diminuarea producţiei într-un ritm accelerat. Între timp, firmele au adoptat o abordare mai conservatoare în ceea ce priveşte achiziţiile de factori de producţie, stocurile şi ocuparea forţei de muncă, conform raportului BCR privind indicele BCR PMI® pentru industria prelucrătoare din România.

În ciuda semnelor de încetinire a lanţurilor de aprovizionare, presiunile asupra costurilor s-au accelerat, iar termenele de livrare s-au prelungit.

Indicele PMI® pentru industria prelucrătoare din România, prezentat de BCR, este un indicator compozit al performanţei industriei prelucrătoare, alcătuit dintr-o singură cifră şi derivat din indicatorii privind comenzile noi, producţia, ocuparea forţei de muncă, termenele de livrare ale furnizorilor şi stocurile de achiziţii.

Un indice PMI peste pragul de 50,0 de puncte, fără modificări, indică o îmbunătăţire a situaţiei industriei în luna respectivă, în timp ce o cifră situată sub pragul de 50,0 de puncte arată o deteriorare.

Indicele PMI a scăzut de la 50,0 de puncte în iunie la 47,8 puncte în iulie, semnalând o deteriorare considerabilă a situaţiei industriei. Toate cele cinci componente ale PMI au avut influenţe direcţionale negative, sugerând că scăderea activităţii s-a înregistrat pe scară largă.

Creşterea numărului de comenzi noi, observată în fiecare lună a celui de-al doilea trimestru, nu a continuat în iulie, când comenzile noi au scăzut considerabil. Respondenţii au remarcat cererea slabă, datorată constrângerilor bugetare ale clienţilor. Între timp, volumul de comenzi noi din străinătate a urmat tendinţa de declin observată de la începutul colectării datelor, în iulie 2023. Producătorii au corelat parţial scăderea vânzărilor la export cu problemele legate de transport.

Din răspunsurile membrilor panelului reiese clar că cererea modestă a jucat un rol crucial în procesul decizional al firmelor, acestea reducând producţia, achiziţiile, stocurile şi ocuparea forţei de muncă.

Volumul producţiei a scăzut pentru a doua lună consecutiv în iulie, rata de contracţie fiind cea mai rapidă din ultimele cinci luni şi solidă, în ansamblu. Pe lângă scăderea cererii clienţilor, unele firme au menţionat presiunile asupra costurilor drept impediment pentru producţie.

Producătorii români s-au bazat în mare măsură pe stocurile actuale de factori de producţie pentru a face faţă nevoilor de producţie în luna iulie, deoarece atât nivelurile stocurilor, cât şi achiziţionarea de factori de producţie s-au diminuat semnificativ. Ritmul reducerii în fiecare caz a fost cel mai rapid şi, respectiv, al doilea cel mai rapid de la începerea colectării datelor.

Cu toate acestea, termenele de livrare ale factorilor de producţie s-au prelungit din nou, respondenţii indicând drept motiv problemele de personal ale furnizorilor.

Un alt domeniu în care producătorii din România au încercat să facă reduceri a fost personalul. În iulie, s-a înregistrat a doua scădere lunară consecutivă a numărului de angajaţi în fabrici şi cea mai rapidă din ultimele şase luni.

Volumul total al lucrărilor restante a scăzut în luna iulie, continuând

tendinţa de capacitate de lucru neutilizată. Mai mult, rata de

finalizare a lucrărilor a fost solidă şi cea mai pronunţată din martie.

Producătorii s-au confruntat cu presiuni accentuate asupra costurilor în luna iulie, adesea sub forma unor costuri mai mari cu personalul, salariile şi combustibilul. Rata majorării preţurilor de producţie a fost substanţială şi printre cele mai abrupte observate de la începerea colectării datelor. Cu toate acestea, firmele au ales doar o majorare marginală a preţurilor.

Peste jumătate (51%) dintre producătorii români şi-au exprimat încrederea în creşterea producţiei în anul viitor (faţă de 18% care se aşteaptă la o scădere). Respondenţii şi-au motivat optimismul prin speranţa de a atrage noi clienţi şi prin planurile de investiţii.

În ansamblu, însă, sentimentul pozitiv a scăzut considerabil în iulie, ajungând la cel mai slab nivel înregistrat vreodată, întrucât unii respondenţi s-au declarat îngrijoraţi de condiţiile economice viitoare.

Ciprian Dascălu, economist-şef în cadrul BCR, a declarat:

"Activitatea din industria prelucrătoare românească s-a contractat în iulie comparativ cu luna precedentă, indicele BCR PMI privind industria prelucrătoare din România scăzând la 47,8, după trei luni consecutive la sau peste pragul neutru de 50,0. Astfel, sectorul manufacturier din România revine în teritoriul negativ la începutul trimestrului al treilea după o expansiune de scurtă durată in trimestrul doi al anului curent. Toate cele cinci componente au avut o contribuţie direcţională negativă la evoluţia din iulie a indicelui BCR PMI.

Componenta de producţie a înregistrat a doua contracţie lunară consecutivă în iulie. De la începutul culegerii datelor în iulie 2023, componenta de producţie a înregistrat doar două citiri peste pragul de 50,0, în lunile aprilie şi mai 2024. Mai mult, comenzile noi au scăzut abrupt sub pragul de 50,0, cererea internă neputând compensa comenzile slabe pentru export. Continuăm să vedem o revenire a industriei prelucrătoare, care este dependentă în mare măsura de export, în strictă corelaţie cu redresarea cererii externe. Datele semnal pentru indicele HCOB PMI privind industria prelucrătoare din Germania, care este principalul partener comercial al sectorului manufacturier românesc, au atins o valoare mai mică în iulie faţă de iunie, sub aşteptările medianei sondajului Bloomberg care se aştepta la o îmbunătăţire. Prin urmare, este puţin probabil să se vadă în curând o creştere consistentă a industriei prelucrătoare româneşti. Contribuind la starea de spirit sumbră, componenta de perspective ale producţiei în următoarele 12 luni a scăzut în iulie la cel mai jos nivel înregistrat în istoricul seriei de date, unele companii raportând că se aşteaptă să se confrunte cu condiţii economice dificile în anul următor, deşi componenta de aşteptări a rămas cu mult peste pragul de 50,0. Per total, este probabil să dureze mai mult decât era anticipat până când vom vedea o redresare semnificativă şi durabilă a industriei prelucrătoare.

Componenta ocupării forţei de muncă a indicelui a rămas sub 50,0 în iulie. Rata lunară de pierdere a locurilor de muncă a fost cea mai rapidă din acest an. Preţurile factorilor de producţie au crescut în iulie, rata inflaţiei acestor preţuri fiind a doua cea mai rapidă înregistrată istoric pe fondul creşterii costurilor cu materiile prime, forţei de muncă şi a preţului combustibililor, inclusiv din impactul accizelor. Preţurile de producţie au crescut mai lent indicând faptul că povara creşterii preţurilor factorilor de producţie nu a fost transmisă 100% către clienţi. Preţurile de producţie sunt strâns legate şi de preţurile de consum, însă efectul acestora este transmis cu un decalaj de câteva luni."