BCR: Industria prelucrătoare din România stagnează, PMI înregistrând 50 de puncte

Deşi indicele PMI® BCR nu a semnalat nicio schimbare în starea economică a industriei prelucrătoare din România, datele defalcate au oferit informaţii suplimentare despre condiţiile de desfăşurare a activităţii. În ansamblu, cererea de produse fabricate în România s-a consolidat, deşi într-un ritm modest, iar termenele de livrare s-au prelungit (un semn al capacităţii reduse a furnizorilor), conform raportului privind indicele BCR PMI® pentru industria prelucrătoare din România.

Între timp, nivelul producţiei a scăzut pentru prima dată în ultimele trei luni, la fel ca gradul de ocupare a forţei de muncă. Firmele au încercat să-şi protejeze fluxul de numerar reducând cantităţile achiziţiilor şi, ulterior, stocurile pentru a reduce costurile de depozitare. Cele mai recente date au arătat şi o creştere mai accentuată a costurilor de producţie.

Indicele PMI® pentru industria prelucrătoare din România, prezentat de BCR, este un indicator compozit al performanţei industriei prelucrătoare, alcătuit dintr-o singură cifră şi derivat din indicatorii privind comenzile noi, producţia, angajarea forţei de muncă, termenele de livrare ale furnizorilor şi stocurile de achiziţii.

Un indice PMI peste pragul de 50,0 de puncte, fără modificări, indică o îmbunătăţire a situaţiei industriei în luna respectivă, în timp ce o cifră situată sub pragul de 50,0 de puncte indică o deteriorare.

Indicele PMI a înregistrat o scădere de la 52,0 de puncte în mai la 50,0 de puncte în iunie. Situarea la acest nivel neutru arată că nu s-a produs nicio modificare a condiţiilor generale de funcţionare în industria prelucrătoare din România la sfârşitul trimestrului. Această valoare a fost rezultatul unor tendinţe amestecate în cele cinci componente ale PMI.

Comenzile noi şi-au menţinut trendul ascendent în luna iunie, pe fondul atragerii de noi clienţi şi al îmbunătăţirii cererii. Cu toate acestea, rata creşterii a fost doar moderată şi mai mică decât în luna mai.

Aşa cum s-a întâmplat în fiecare lună a anului trecut, comenzile noi de export au scăzut din nou şi într-un ritm accelerat în iunie, indicând că cererea internă susţine comenzile totale.

În acelaşi timp, producătorii români au semnalat o nouă scădere a volumelor de producţie în luna iunie, după o scurtă perioadă de expansiune de două luni. Presiunea mai mare a costurilor şi numărul modest de comenzi noi s-au numărat printre cauzele menţionate de respondenţi.

Datele sondajului din luna iunie au evidenţiat o majorare semnificativă a preţurilor factorilor de producţie, care au reflectat costurile mai mari cu utilităţile, materiile prime şi energia. De fapt, producătorii care au înregistrat creşteri ale costurilor au fost aproximativ de patru ori mai numeroşi decât cei care se confruntă cu o scădere. În ciuda presiunii tot mai mari a costurilor, cheltuielile de producţie au fost majorate doar marginal şi într-un ritm asemănător celui din luna mai.

Firmele şi-au protejat fluxul de numerar şi prin reducerea achiziţiilor de factori de producţie şi a stocurilor de achiziţii, ambele în conformitate cu cererea diminuată. Între timp, cantităţile achiziţiilor au scăzut în iunie, după doar o lună de creştere.

În acelaşi timp, la sfârşitul trimestrului, nivelurile forţa de muncă în fabricile din România s-au redus. Scăderea a reflectat volume de comenzi reduse, conform unora dintre evaluatori. Prin urmare, lucrările în curs nu au suferit modificări în iunie, deşi în ultimele 11 luni firmele au avut capacitate necesară pentru onorarea comenzilor nefinalizate.

Performanţa vânzătorilor s-a deteriorat din nou în iunie, extinzând astfel la un an tendinţa actuală de prelungire a termenelor de livrare. Performanţa furnizorilor a scăzut într-un ritm solid, dar cel mai puţin pronunţat din ultimele patru luni.

În sfârşit, trebuie luată în calcul şi reducerea numărului de angajaţi în fabrici, aşteptările în ceea ce priveşte producţia fiind mai puţin încrezătoare pentru următoarele 12 luni. Cu toate acestea, peste jumătate dintre respondenţi au fost optimişti (52%), comparativ cu doar 9% care au fost pesimişti atunci când au fost întrebaţi despre viitor. Încrederea acestora se bazează pe intensificarea demersurilor de marketing şi publicitate, pe planurile de a angaja noi lucrători şi pe previziunile optimiste privind clienţii noi şi cererea.

Ciprian Dascălu, economist-şef în cadrul BCR, a declarat: "Activitatea din industria prelucrătoare românească a stagnat în iunie comparativ cu luna precedentă, indicele BCR PMI privind industria prelucrătoare din Romania situându-se la pragul neutru de 50.0. Cifra din iunie vine după două luni consecutive de creştere faţă de luna precedentă în industria prelucrătoare românească. Deşi sunt semne de revenire a acestui sector, cifra din iunie arată că sunt încă factori, în principal externi, care limitează ritmul şi consistenţa creşterii activităţii economice din industria manufacturieră. Componenta de producţie a fost sub pragul de 50.0 în această lună, fapt ce arată o contracţie faţă de luna precedentă. Cu toate acestea, comenzile noi au rămas în creştere, sugerând faptul că cererea încă este solidă, iar acest lucru este pozitiv pentru producţia viitoare. Componenta de forţă de muncă, cea de producţie şi cea de stocuri de materii prime au avut o contribuţie negativă pentru cifra PMI de luna aceasta, în timp ce contribuţiile pozitive ale comenzilor noi şi ale timpului de livrare de la furnizori au contrabalansat complet acest efect. Acestea fiind zise, toate componentele PMI au avut valori mai mici în iunie faţă de mai şi au împins în jos valoarea din această lună. Datele semnal ale indicele HCOB PMI privind industria prelucrătoare din Germania, care este principalul partener comercial al sectorului manufacturier românesc, a atins o valoare mai mică în iunie faţă de mai, sub aşteptările medianei sondajului Bloomberg care se aştepta la o îmbunătăţire.

Producţia din industria prelucrătoare românească a fost raportată în scădere în această luna de participanţii la sondaj. O creştere mai lentă a comenzilor noi, precum şi costuri cu factorii de producţie mai ridicate au fost menţionate de ei ca motive pentru această evoluţie. Comenzile noi au crescut faţă de luna precedentă pentru a treia lună consecutiv în iunie, însă cu un ritm mai lent. O îmbunătăţire a cererii şi atragerea de clienţi noi au fost menţionate de firmele intervievate ca fiind motivele care explică această creştere. Comenzile noi pentru export au scăzut faţă de luna precedentă, cum a fost cazul pentru ultimele 12 luni. Acest lucru arată faptul că cererea externă rămâne nefavorabilă pentru o revenire notabilă a industriei prelucrătoare. Trecând la lucruri mai pozitive, componenta de perspective ale producţiei în următoarele 12 luni a rămas mult peste pragul de 50.0, fapt ce arată că firmele participante la sondaj rămân optimiste. Producţia din industria prelucrătoare cel mai probabil va termina anul 2024 pe plus, după ce în 2023 a înregistrat o contracţie.

Componenta de forţă de muncă a înregistrat o valoare sub 50.0 luna aceasta, după două luni consecutive de creştere. Acest lucru arată că numărul de angajaţi din industria prelucrătoare a scăzut în iunie, însă ritmul de scădere este unul modest judecând după evoluţia istorică a indicelui. Comenzile noi mai scăzute au fost motivul din spatele evoluţiei din această lună.

Timpul de livrare de la furnizori a crescut luna aceasta faţă de precedenta, indicele rămânând sub pragul de 50.0 în iunie. O parte din firmele participante la sondaj au dat vina pe problemele tehnice, în timp ce altele au comandat cantităţi mai mici dar mai frecvent, fapt ce a pus presiune suplimentară asupra capacitaţii furnizorilor de a onora comenzile. Stocurile de materii prime au scăzut în iunie, la fel ca în ultimele 12 luni. Această evoluţie a fost atribuită unei scăderi a producţiei. Evoluţia acestor două componente pare a fi strâns legată de producţia din luna respectivă, deoarece se pare că fabricile din industria prelucrătoare românească aleg să comande strictul necesar de materiale pentru comenzile existente, posibil din cauza capacitaţii de stocare limitate, sau din cauza gradului ridicat de incertitudine în contextul actualei situaţii geopolitice, care determină o politică mai prudentă privind cheltuielile.

Preţurile factorilor de producţie au crescut iar în iunie conform indicelui PMI din cauza costurilor mai mari ale materiilor prime şi preţurile în creştere cu utilităţile şi energia electrică. Preţurile de producţie au crescut mai lent indicând faptul că povara creşterii preţurilor factorilor de producţie nu a fost transmisă 100% către clienţi. Preţurile de producţie sunt strâns legate şi de preţurile de consum, însă efectul acestora este transmis cu un decalaj de câteva luni".