Berlinul îşi închide azi toate centralele nucleare

Germania va deconecta ultimele sale trei centrale nucleare până la sfârşitul zilei de azi, punând capăt unui program de şase decenii care a generat una dintre cele mai puternice mişcări de protest din Europa, conform News.ro. Este un deznodământ foarte aşteptat de ecologişti, care a cunoscut însă o scurtă amânare din cauza războiului din Ucraina.

La 6 ianuarie 1939, chimiştii germani Otto Hahn şi Fritz Strassmann au realizat cu succes prima fisiune nucleară din lume (scindarea atomilor pentru a produce energie). La 17 iunie 1961, prima centrală nucleară germană din Kahl (Bavaria) a furnizat pentru prima dată energie electrică. Iar acum, până sâmbătă la miezul nopţii, ultimele trei centrale nucleare, de la centralele Isar II (Bavaria), Neckarwestheim (Baden-Wuerttemberg) şi Emsland (Saxonia Inferioară), vor ieşi din funcţiune, în timp ce Berlinul îşi pune în aplicare planul său de a produce energie electrică complet regenerabilă până în 2035.

După ani de tergiversări, Germania s-a angajat să renunţe definitiv la energia nucleară după ce cutremurul şi tsunami-ul care au lovit centrala de la Fukushima din Japonia în 2011 a generat radiaţii în aer şi a îngrozit o întreagă lume, fiind al doilea cel mai grav dezastru nuclear civil din istorie, după accidentul de la Cernobîl.

Renunţarea definitivă la energie nucleară în Germania a fost amânată din vara anului trecut până în acest an, după ce invazia rusă în Ucraina a obligat Germania să-şi oprească importurile de combustibili fosili din Rusia. Preţurile au crescut vertiginos şi au existat temeri că va exista o criză energetică globală - dar acum Germania este din nou încrezătoare în ceea ce priveşte aprovizionarea sa cu gaze şi extinderea surselor regenerabile de energie.

Era energiei nucleare comerciale a Germaniei a început odată cu punerea în funcţiune a reactorului Kahl, în 1961: a fost promovat cu entuziasm de politicieni, dar întâmpinat cu scepticism de companii. Apoi, şapte centrale comerciale s-au alăturat reţelei, în primii ani, criza petrolieră din anii 1970 contribuind la acceptarea publică.

Cu toate acestea, expansiunea energiei nucleare a fost frânată pentru a nu afecta sectorul cărbunelui, spune Nicolas Wendler, purtător de cuvânt al grupului industrial de tehnologie nucleară KernD.

Totuşi, în anii 1990, mai mult de o treime din energia electrică din Germania proaspăt reunificată provenea de la 17 reactoare.

În deceniul următor, un guvern de coaliţie care includea Verzii - partid care a luat naştere din mişcarea antinucleară din anii 1970 - a introdus o lege ce urma să ducă la eliminarea treptată a tuturor reactoarelor până în jurul anului 2021.

Guvernele conduse de fostul cancelar conservator Angela Merkel au abandonat şi au revenit succesiv asupra acestui subiect - până la Fukushima.

Arnold Vaatz, fost deputat al partidului Creştin-Democrat (CDU) al lui Merkel, spune că decizia a fost, de asemenea, menită să influenţeze alegerile din landul Baden Wuerttemberg, unde această problemă face jocul Verzilor.

"Am numit-o cea mai mare prostie economică a partidului de când (a fost prima dată la guvernare - n.r.) în 1949 şi rămân la părerea asta", a declarat Vaatz, unul dintre cei doar cinci parlamentari conservatori care s-au opus legii de renunţare la energia nucleară.

Ultimele trei centrale rămase funcţionale au contribuit cu doar 5% la producţia de electricitate din Germania în primele trei luni ale anului, potrivit Ministerului Economiei. Iar energia nucleară a reprezentat anul trecut doar 6% din producţia de energie a Germaniei, faţă de 44% din surse regenerabile, potrivit datelor biroului federal de statistică.

Cu toate acestea, două treimi dintre germani sunt în favoarea prelungirii duratei de viaţă a reactoarelor sau a reconectării centralelor vechi la reţea, doar 28% susţinând eliminarea treptată, potrivit unui sondaj realizat de institutul Forsa la începutul acestei săptămâni.

"Cred că acest lucru este cu siguranţă alimentat în mare măsură de teama că situaţia aprovizionării pur şi simplu nu este sigură", a comentat analistul Forsa, Peter Matuschek.

Guvernul susţine că aprovizionarea este garantată după eliminarea treptată a energiei nucleare şi că Germania va continua să exporte electricitate, invocând nivelurile ridicate de stocare a gazelor, noile terminale de gaze lichide de pe coasta de nord şi extinderea energiilor regenerabile.

Cu toate acestea, susţinătorii energiei nucleare spun că Germania va trebui să revină în cele din urmă la energia nucleară dacă doreşte să elimine treptat combustibilii fosili şi să îşi atingă obiectivul de a deveni neutră din punct de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră în toate sectoarele până în 2045, deoarece energia eoliană şi solară nu vor acoperi în totalitate cererea.

"Prin renunţarea treptată la energia nucleară, Germania se angajează la cărbune şi gaz, deoarece nu există întotdeauna suficient vânt sau soare", a declarat Rainer Klute, şeful asociaţiei non-profit pro-energie nucleară Nuklearia.

Odată cu sfârşitul erei energiei atomice, Germania trebuie să găsească până în 2031 un depozit permanent pentru aproximativ 1.900 de containere cu deşeuri nucleare puternic radioactive.

"Mai sunt încă cel puţin 60 de ani în faţa noastră, de care vom avea nevoie pentru adunarea şi depozitarea sigură pe termen lung a deşeurilor", arată Wolfram Koenig, şeful Biroului federal pentru siguranţa gestionării deşeurilor nucleare.

Guvernul recunoaşte, de asemenea, că există în continuare probleme de siguranţă, având în vedere că vecinii Franţa şi Elveţia depind încă în mare măsură de energia nucleară.

"Radioactivitatea nu se opreşte la graniţe", a declarat Inge Paulini, şefa Biroului german de protecţie împotriva radiaţiilor, menţionând că şapte centrale din ţările vecine se află la mai puţin de 100 km de Germania.