Biden îl acuză pe Putin de genocid, Finlanda şi Suedia fac paşi spre aderarea la NATO

Preşedintele american Joe Biden l-a acuzat pe Vladimir Putin de comiterea unui genocid în Ucraina, spunând că acesta din urmă "încearcă pur şi simplu să şteargă ideea însăşi de a putea fi ucrainean". Până în acest moment, cel puţin 20 de jurnalişti au murit în războiul pornit de ruşi, conform Uniunii Naţionale a Jurnaliştilor din Ucraina, în timp ce Volodimir Zelenski îl oferă Moscovei pe omul de afaceri ucrainean Viktor Medvedciuk, un apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin arestat recent, la schimb cu ucrainenii aflaţi în captivitate în Rusia.

De asemenea, preşedintele polonez Andrzej Duda şi preşedinţii statelor baltice au realizat ieri o vizită la Kiev pentru a-şi arăta sprijinul faţă de Ucraina, iar Kremlinul a declarat că este "inacceptabil" ca preşedintele american Joe Biden să îl acuze pe omologul său rus Vladimir Putin de "genocid" în Ucraina. Totodată, prim-miniştrii din Suedia şi Finlanda au purtat ieri discuţii comune şi au semnalat aderarea ţării la Alianţa NATO.

• Franţa a îngheţat active ruseşti în valoare de 23,7 miliarde de euro

Ministerul de Finanţe al Franţei a publicat o listă detaliată a activelor ruseşti în valoare de 23,7 miliarde de euro pe care statul francez le-a îngheţat de când Rusia a invadat Ucraina în 24 februarie.

Lista activelor include 33 de proprietăţi imobiliare cu o valoare de achiziţie de 573,6 milioane de euro, trei iahturi în valoare de peste 125 de milioane de euro, şase elicoptere în valoare de peste 60 de milioane de euro şi trei opere de artă în valoare de 7 milioane de euro.

Activele care aparţin Băncii Centrale a Rusiei, despre care ministerul spune că valorează 22,8 miliarde de euro, reprezintă cea mai mare parte a activelor îngheţate.

De asemenea, scrie Bloomberg, active în valoare de peste şapte miliarde de dolari aparţinând miliardarului rus Roman Abramovici au fost îngheţate de autorităţile din Insula Jersey, un paradis fiscal din Canalului Mânecii.

• Preşedinţii Poloniei şi statelor baltice au mers ieri la Kiev

Preşedintele polonez Andrzej Duda şi preşedinţii Lituaniei, Letoniei şi Estoniei au realizat ieri o vizită la Kiev, unde s-au întâlnit cu Volodimir Zelenski. "Ţările noastre îşi arată astfel susţinerea pentru Ucraina şi preşedintele Zelenski", a scris Jakub Kumoch, un consilier al preşedintelui Duda, pe Twitter.

Preşedintele lituanian, Gitanas Nausda, a scris la rândul său pe Twitter că "Lituania va continua să susţină lupta Ucrainei pentru suveranitatea şi libertatea sa".

• Finlanda lansează dezbaterea privind aderarea la NATO

Finlanda a publicat ieri o "cartă albă" privind situaţia sa strategică după invazia Rusiei în Ucraina, un preludiu la o dezbatere privind o probabilă aderare istorică la NATO, scrie Le Figaro. Dezvoltarea este efectul invaziei Rusiei din Ucraina, iar dacă Finlanda se alătură Alianţei graniţele terestre NATO-Rusia se vor dubla. Odată cu intrarea în NATO Finlanda ar beneficia de protecţia oferită de articolul 5 al NATO.

Publicaţia franceză notează că înainte de invazia Rusiei din Ucraina, aderarea la NATO era mai degrabă o opţiune retorică pentru Finlanda. În doar câteva săptămâni, însă, totul s-a schimbat: sprijinul pentru aderare, care timp de zeci de ani a fost de 20-30%, s-a dublat, ajungând la peste 60%. Cel mai recent sondaj, publicat luni, îl plasează la 68%, cu doar 12% din populaţie împotrivă.

Şi în parlament se conturează o majoritate clară, cu o schimbare la 180 de grade pentru mai multe partide care se opuneau anterior. Dintre parlamentarii care şi-au făcut deja cunoscută poziţia în cazul unui vot, aproximativ 100 sunt în favoarea aderării şi doar 12 sunt împotrivă, dintr-un total de 200, potrivit presei finlandeze.

Situaţia este similară în Suedia, altă ţară nordică unde există o dezbatere cu privire la intrarea în NATO. Toţi ceilalţi vecini nordici şi baltici sunt deja membri ai NATO - Norvegia, Danemarca şi Islanda de la înfiinţarea sa, în 1949, precum şi Polonia din 1999 şi Estonia, Lituania şi Letonia din 2004.

Dacă Finlanda se va alătura, graniţele terestre dintre ţările NATO şi Rusia se vor dubla, cu 1.300 de kilometri în plus. Potrivit Helsinki, NATO consideră că ar fi nevoie de patru până la 12 luni pentru a finaliza procesul de aderare a Finlandei - care necesită acordul şi ratificarea unanimă a membrilor actuali.

• Procuratura Generală a Ucrainei: Aproximativ 200 de copii au fost ucişi de la începutul invaziei ruse; Zelenski cere SUA arme grele şi acuză Rusia de folosirea de bombe cu fosfor

Aproximativ 191 de copii au fost ucişi şi alţi 349 au fost răniţi în Ucraina de la începutul invaziei ruse din 24 februarie, fiind descoperite şi cadavrele arse ale unora dintre ei, a anunţat, ieri, Procuratura Generală a Ucrainei într-un comunicat de presă citat de CNN.

Totodată, ieri, preşedintele ucrainean a solicitat administraţiei americane noi arme şi sprijin financiar.

"Suntem recunoscători pentru asistenţa oferită de SUA până acum. Dar avem nevoie urgentă de mai multe arme grele pentru a preveni alte atrocităţi ruseşti", a scris în noaptea de marţi spre miercuri, pe Twitter, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, citat de BFM TV.

De notat că un înalt oficial american din domeniul apărării, citat de Sky News, a anunţat că Statele Unite pregătesc un alt pachet de sprijin militar, posibil în valoare de 750 de milioane de dolari, care va fi anunţat în zilele următoare. În această săptămână ar trebui să fie finalizată livrarea a 800 de milioane de dolari în asistenţă militară aprobată de preşedintele Joe Biden în urmă cu o lună.

De asemenea, într-o intervenţie în parlamentul Estoniei, Zelenski a acuzat Rusia de folosirea de bombe cu fosfor şi de utilizarea de tactici teroriste împotriva civililor.

• Rusia a pierdut aproape 20.000 de soldaţi, susţine Ucraina

Rusia a pierdut aproximativ 19.800 de soldaţi de la începutul invaziei în Ucraina, a afirmat, ieri, ministerul ucrainean aş Apărării, citat de Sky News. Totodată, viceprimarul din oraşul ucrainean Dnipro a susţinut ieri că peste 1.500 de cadavre ale soldaţilor ruşi zac în morgile improvizate din oraş. Trupurile, care zac în patru congelatoare industriale, nu au fost incinerate sau înhumate în gropi comune "în speranţa ca măcar unele mame să poată veni să-şi ia acasă fiii", a susţinut viceprimarul din Dnipro.

Forţele armate ucrainene afirmă, de asemenea, că 158 de avioane, 739 de tancuri şi 64 de arme antiaeriene aparţinând Rusiei au fost distruse de la începutul invaziei.

• Macron nu reia termenul de "genocid" folosit de Biden şi atenţionează că "escaladarea cuvintelor nu serveşte cauzei"

Preşedintele francez Emmanuel Macron nu a reluat ieri termenul de "genocid" utilizat de omologul său american Joe Biden pentru a-l acuza pe preşedintele rus Vladimir Putin de astfel de crime în Ucraina şi a pus la îndoială utilitatea unei "escaladări a cuvintelor" în a putea pune capăt războiului, informează AFP.

Întrebat la France 2 cu privire la declaraţiile lui Joe Biden, preşedintele candidat a răspuns că vrea să fie "prudent cu termenii". "Aş spune că Rusia a declanşat de o manieră unilaterală un război brutal, că în prezent s-a stabilit că au fost comise crime de război de către armata rusă şi că acum trebuie găsiţi cei responsabili", a explicat Macron.

"Este o nebunie ceea ce se întâmplă, este de o brutalitate nemaivăzută (...), însă eu privesc în acelaşi timp faptele şi vreau să încerc cât de mult posibil să continui să pot opri acest război şi reconstrui pacea, prin urmare nu sunt sigur că escaladarea cuvintelor serveşte cauzei", a spus Macron.

• The Times: Rusia încearcă să adune o forţă militară care să depăşească cu cinci la unu numărul trupelor ucrainene din estul ţării

O sursă militară ucraineană, citată de cotidianul britanic The Times, a declarat că trupele ruseşti sunt aduse din întreaga regiune pentru ceea ce Kremlinul speră să fie o bătălie decisivă în Donbas. Sursa citată insistă că forţa, formată din zeci de mii de militari, va fi totuşi sub numărul necesar pentru ca Rusia să câştige.

Unele surse occidentale se aşteaptă ca ofensiva să înceapă până la sfârşitul săptămânii. Preşedintele Vladimir Putin a declarat marţi că "operaţiunea specială" va continua până la victorie. Imagini din satelit şi rapoarte din teren citate de presa internaţională sugerează că Rusia îşi adună trupe şi echipamente în cel puţin trei locuri de la frontiera cu Ucraina, în regiunile Belgorod şi Voronej şi în jurul oraşului Matveev Kurgan din sud.

Ofensiva rusească operează de săptămâna aceasta sub un nou comandant, generalul Alexander Dvornikov, care a jucat un rol important în războiul civil din Siria.

• Lukaşenko exclude posibilitatea ca Belarus să devină parte a Rusiei

Liderul statului Belarus, Aleksandr Lukaşenko, a exclus ieri posibilitatea ca ţara sa să devină parte a Federaţiei Ruse.

"Nu suntem proşti în relaţia cu (preşedintele rus Vladimir) Putin încât să folosim vechile metode. Noi, spun eu, construim o asemenea unitate între două state independente încât oamenii vor învăţa de la noi", a declarat el ieri în oraşul rus Vladivostok din Extremul Orient rus, potrivit agenţiei de ştiri belaruse de stat Belta, citată de dpa.

• Ambasada Republicii Moldova în Ucraina îşi reia activitatea la Kiev în format deplin

Ambasada Republicii Moldova în Ucraina a anunţat ieri că din 15 aprilie 2022 îşi va relua activitatea la Kiev în format deplin. Tot din 15 aprilie, secţia consulară a Ambasadei va relua prestarea serviciilor consulare la Kiev, revenind de la Cernăuţi, unde a activat temporar. Consulatul Republicii Moldova de la Odesa continuă să activeze în regim obişnuit, a mai anunţat Ambasada.