Intervenţiile băncilor centrale pe pieţele valutare par să-şi piardă din eficienţă, chiar dacă se conturează un nou val de "devalorizări competitive", conform unei analize Bloomberg.
"Există un mare semn de întrebare cu privire la capacitatea băncilor centrale - în special în cazul economiilor mici, deschise -, de la a influenţa în mod real cursul de schimb prin intervenţii, altfel decât pe termen scurt", declară Ken Dickson, director în cadrul "Standard Life Investments" Ltd. din Edinburgh, care are în administrare active de circa 360 de miliarde de dolari.
Analiza arată, spre exemplu, că moneda mexicană, peso-ul, a scăzut până la un nivel record vineri, după ce "Cantor Fitzgerald" LP a criticat eforturile ţării de a consolida cursul, considerându-le "în mare parte inutile". Societatea susţine că deprecierea monedei este numai parţial redusă prin vânzările de dolari din partea băncii centrale.
Peso-ul a scăzut cu 18% după ce ţara a lansat un program de intervenţii, în decembrie 2014.
Bloomberg face referire şi la un studiu al băncii centrale din Brazilia, care, "nu a găsit vreo dovadă că programul său de intervenţii a afectat volatilitatea monedei". Realul brazilian s-a depreciat cu aproape 2% faţă de dolar din septembrie, când autoprităţile au reluat vânzarea de contracte swap şi linii de credit, ca să susţină moneda.
Studiul mai notează că, în Suedia, vânzările efectuate de Riksbank (banca centrală) sunt departe de a genera un declin susţinut al coroanei, fiind, mai degrabă "o oportunitate de cumpărare", potrivit "Citigroup" Inc., cel mai mare trader mondial de valute.
Conform analiştilor, cazul Suediei este foarte dificil, în condiţiile în care piaţa valutară "vrea să o ia în alt sens decât banca centrală".
Deşi coroana suedeză a scăzut cu peste 1% faţă de euro după ce Riksbank a anunţat, la 30 decembrie, că e gata să intervină, moneda este mai puternică faţă de alte valute majore. Conform "Standard Life", coroana suedeză va câştiga teren faţă de euro.
Un alt exemplu din analiza menţionată este cel al Elveţiei. La aproape un an după ce banca centrală a intervenit pentru slăbirea francului, prin renunţarea la plafonul minim de 1,20 unităţi/euro, moneda încă este cu 10% mai mare decât pragul menţionat.
"Este foarte dificil ca banca centrală să susţină un curs artificial pe o perioadă extinsă", spune Peter Rosenstreich, strateg-şef la "Swissquote Bank" SA din Gland, adăugând: "Vedem acest lucru foarte clar în Elveţia, într-un sens dramatic".
Amintim că, în condiţiile în care China face eforturi să-şi deprecieze yuanul, şi alte ţări caută să-şi slăbească monedele - ca să rămână competitive -, ori să le întărească întrucât declinul preţurilor materiilor prime face ravagii în puterea de cumpărare a cetăţenilor.