BNR A MAJORAT DOBÂNDA DE POLITICĂ MONETARĂ LA 3% Dobânzile reale continuă să fie puternic negative

• BNR: "Potrivit evaluărilor actuale, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să crească ceva mai pronunţat în următoarele luni decât s-a anticipat în luna februarie, sub impactul şocurilor pe partea ofertei" • Revenirea activităţii economice din primul trimestru al acestui an este "probabil temporară", estimează BNR

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis, ieri, majorarea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,5%, la nivelul de 3% pe an, majorarea dobânzii pentru facilitatea de depozit la 2% de la 1,5% şi majorarea ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 4% de la 3,5%, decizii menite să contracareze avansul continuu al inflaţiei. De asemenea, BNR a decis, ieri, păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii (RMO) la 8% la lei şi 5% la valută şi păstrarea controlului "ferm" asupra lichidităţii de pe piaţa monetară.

Banca Centrală a decis să continue ritmul mai accelerat de întărire a politicii monetare semnalat în februarie pentru a contracara inflaţia, în condiţiile în care, "potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să crească ceva mai pronunţat în următoarele luni decât s-a anticipat, sub impactul şocurilor pe partea ofertei".

BNR a renunţat în februarie la menţiunea din precedentele comunicate în care se arăta că deciziile de politică monetară "se circumscriu procesului de normalizare treptată a conduitei politicii monetare pe care-l parcurge BNR, în condiţii de mari incertitudini".

BNR a început majorarea dobânzilor în octombrie 2021, fiind implementate până în luna februarie 3 majorări de câte 25 de puncte de bază a dobânzii-cheie, banca centrală fiind de altfel acuzată că ignoră inflaţia pentru a păstra iluzia creşterii economice şi a solvabilităţii statului. La şedinţele din finalul lui 2021, BNR a oferit mai multă atenţie ratei facilităţii de creditare Lombard pentru a nu opera o majorare mai mare de 0,25% asupra dobânzii-cheie. În februarie 2022 însă, inflaţia IPC (indicele preţurilor de consum) a ajuns la o rată anuală de 8,53% (redusă puternic de schemele de compensare şi plafonare din energie), iar inflaţia core2 ajustată (inflaţia de bază) a ajuns la 5,9%, cu mult peste ţintele BNR.

Banca centrală a afirmat în mai multe rânduri că majorările preţurilor la furnizarea energiei electrice şi gazelor naturale reprezintă peste două treimi din inflaţia resimţită în România, BNR acuzând de câteva ori liberalizarea defectuoasă a pieţelor de furnizare pentru clienţii casnici. În prezent, banca centrală avertizează că preţurile alimentelor procesate vor continua să crească, alături de preţul combustibililor, aceastea fiind în mare responsabile pentru noua înrăutăţire a perspectivei apropiate a inflaţiei.

Înrăutăţirea perspectivei apropiate a inflaţiei vine în condiţiile în care de pe partea de energie s-a eliberat din presiune ca urmare a prelungirii cu 1 an de zile a schemelor de compensare şi plafonare. Totodată, creşterile preţurilor alimentelor şi combustibililor sunt puse în seama "creşterii puternice a cotaţiilor ţiţeiului şi a materiilor prime agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor internaţionale instituite".

Aceasta este per total a cincea creştere consecutivă de dobânzi din actualul ciclu de majorare al BNR, majorări care în continuare lasă România cu cea mai mică dobândă de politică monetară din regiunea Europei Centrale şi de Est (real negativă în continuare, deci stimulativă). Cehia a urcat recent dobânda-cheie la 5%, iar banca centrală din Polonia era aşteptată ieri să majoreze dobânda la 4%. Economiştii anticipează în prezent o rată-cheie de 4,00-4,50% la final de an şi de 3,50% la mijlocul acestui an în România.

"Incertitudinile şi riscurile la adresa previziunilor pe termen mediu cresc considerabil în contextul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate, ce reprezintă un nou şoc global amplu pe partea ofertei, de natură să exercite efecte divergente asupra inflaţiei şi a activităţii economice pe plan intern, în principal pe calea agravării crizei energetice şi a blocajelor în lanţuri de producţie, dar şi prin intermediul altor canale, incluzând dinamica economiei şi a inflaţiei la nivel european/mondial, încrederea consumatorilor şi a investitorilor, precum şi percepţia de risc faţă de regiune, cu impact asupra costurilor de finanţare", precizează BNR în comunicatul cu deciziile.

• BCR: "Anticipăm încă două majorări de câte 25 de puncte de bază din partea BNR"

Decizia BNR era, per total, aşteptată de economişti (sondajul Bloomberg dădea dobânda-cheie la 3%),având în vedere accelerarea inflaţiei, semnalele băncilor centrale din Vest (Federal Reserve şi BCE) şi dinamica cel mai probabil marginal pozitivă a PIB din primul trimestru din acest an.

Ciprian Dascălu, economistul-şef al BCR, arată într-un raport de analiză că anticipează încă două majorări de câte 25 de bază din partea BNR până la o dobândă-cheie de 3,50% la mijlocul acestui an.

"Privind în viitor vedem încă două majorări de 25 de puncte de bază fiecare din partea BNR până la 3,50% la mijlocul anului, cu dobânda facilităţii de creditare ajungând la 4,50%. Ne aşteptăm de asemenea ca banca centrală să menţină un management strâns asupra pieţei valutare pentru a reduce presiunile asupra inflaţiei IPC şi pentru a ancora aşteptările inflaţioniste", arată Dascălu.

Potrivit acestuia, acţiunile de politică monetară ale celorlalte bănci centrale din regiune şi-au mai redus din importanţa pe care o aveau în ceea ce priveşte procesul de decizie al BNR.

"Spre deosebire de alte bănci centrale vecine, BNR nu pare să favorizeze întărirea monedei naţionale pentru a combate inflaţia", spune economistul.

Acesta aminteşte că BNR a reintrat în martie pe piaţa secundară de titluri de stat pentru a cumpăra datorie în lei. Totodată, Dascălu precizează că banca centrală a rămas o prezenţă constanţă în piaţă de atunci.

"Asta a schimbat situaţia pentru cererea din piaţa primară după o serie de licitaţii de titluri de stat în lei slabe sau eşuate. (...) Post-intervenţia BNR, curba randamentelor în lei s-a aplatizat iar spreadul randamentelor s-a comprimat puternic faţă de vecinii din regiune. (...) Vedem BNR ţintind atât un anumit nivel sustenabil al yield-urilor nominale în raport cu ratele de creştere aşteptate pentru PIB nominal cât şi (oferirea de) sprijin pentru emisiunile Ministerului de Finanţe", mai afirmă analistul.

BCR estimează o inflaţie de 9,7% la finalul lui 2022 şi o creştere economică de 2,8%.

• BNR: "Evoluţiile recente ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată sugerează o uşoară revenire a activităţii economice în trimestrul întâi al acestui an, probabil temporară"

La rândul său, Valentin Tătaru, economistul-şef al ING Bank România, anticipează că dobânda-cheie va ajunge la 4,5% în acest an şi va rămâne acolo pentru mare parte din 2023. Tătaru estimează o inflaţie de 8,9% la finalul acestui an şi o creştere a PIB de 2,3%.

Potrivit acestuia, activitatea economică din primul trimestru a fost destul de solidă, producţia industrială şi construcţiile marcând un început de an 2022 puternic (pe baza datelor publicate de INS pentru luna ianuarie şi februarie). Tătaru anticipează o creştere economică trimestrială de +0,2% în primul trimestru din acest an prin care s-ar evita o recesiune tehnică.

Potrivit acestuia, pieţele sunt în general prea optimiste în prezent. Tătaru se aşteaptă ca stagflaţia curentă şi din ultimele câteva trimestre să se cronicizeze şi să rămână cu noi pentru câţiva ani de zile.

BNR afirmă la rândul său în comunicat că evoluţiile recente ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată sugerează o uşoară revenire a activităţii economice în primul trimestru din 2022, însă această revenire este catalogată drept "probabil temporară". Potrivit BNR, această dinamică implică "descreşterea dinamicii anuale a PIB şi în acest interval, pe fondul continuării manifestării unui efect de bază". În trimestrul al patrulea din 2021, dinamica anuală a PIB a scăzut la 2,4% de la 6,9% în trimestrul trei din 2021.