BNR are o problemă cu băncile care oferă 5% la depozitele în euro

Banca Naţională a României (BNR) supraveghează atent băncile care oferă dobânzi de 5% la depozitele în euro, fiind îngrijorată că acestea ar putea să înregistreze pierderi şi să îşi erodeze capitalurile, a declarat Guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu. Domnia sa a precizat: "Noi, la Banca Centrală, avem o problemă cu băncile care oferă 5% la depozitele în euro. Băncile au zis: «Ştiţi, noi stimulăm creditarea internă». Păi da, dar veniţi să ne explicaţi aici, la domnul Cinteză (n.r. Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere a BNR). Ce faci cu banii? Pe cine creditezi, ce plasamente faci dacă îţi permiţi să plăteşti 5%, în condiţiile în care în toată Europa creditele se dau cu 1%?".

Mugur Isărescu a arătat că economisirea este un proces de durată, care nu poate să fie consolidat imediat. Stimularea economisirii, pe lângă costurile pe care le presupune, poate duce şi la o sacrificare a consumului pe termen scurt. "Cât poate creşte economisirea pe termen scurt? Şi cu 10%. Şi ce va scădea? Va scădea consumul", a explicat guvernatorul BNR, în cadrul unei conferinţe des-făşurate la Banca Centrală, care a avut ca subiect central creşterea economică.

• Deprecierea leului nu generează creştere economică în România, din cauză că ne lipsesc capacităţi excedentare de producţie

Deprecierea monedei naţionale în raport cu principalele valute nu stimulează creşterea economică a ţării noastre, ca urmare a faptului că ne lipsesc capacităţile excedentare de producţie, care să susţină o ofertă puternică, potrivit lui Mugur Isărescu. Domnia sa a precizat că BNR a vândut în piaţă doar o parte din valuta preschimbată de către Ministerul Finanţelor Publice.

Guvernatorul Băncii Centrale a arătat că deprecierea cursului nu este o supapă pentru creşterea economică, ci doar pentru dezechilibre acumulate. "Trebuie să ai capacităţi de producţie excedentare sau investiţii rapide, precum cele în agricultură, unde 10% face diferenţa, poţi exporta", a explicat Mugur Isărescu, care a afirmat că nu vede o astfel de posibilitate, în prezent, în ţara noastră.

Deprecierea leului nu este pe placul exportatorilor, pentru că ţara noastră are o structură de export vulnerabilă, care necesită predictibilitate, nu un curs volatil, a declarat domni sa. Este posibil ca deprecierea să ajute producătorii autohtoni, reducând importurile, însă, pentru ca aceştia să beneficieze de situaţie, este nevoie de investiţii pentru creşterea capacităţilor de producţie, a adăugat şeful Băncii Centrale. "Noi, prin intervenţiile noastre, am respectat o regulă strictă, am vândut în piaţă ceea ce ne-a vândut Ministerul Finanţelor, care s-a finanţat în ultimul timp preponderent de pe pieţele externe. În acest fel putem controla mai bine variaţiile masei monetare. Când ţi-a vândut Ministerul Finanţelor se creează masă monetară, iar sterilizările costă foarte mult, iar pierderile BNR reprezintă deficit, chiar fiscal. Am ţinut acest echilibru şi atunci problema cursului de schimb trebuie văzută în acest context", a mai declarat Mugur Isărescu.

• Investiţiile, marea problemă a creşterii economice

Investiţiile rămân marea problemă pentru creşterea economică, în condiţiile în care apetitul investiţional al străinilor s-a redus, Bursa de Valori Bucureşti (BVB) are o dimensiune limitată, iar stimularea consumului este o soluţie falsă, care ar duce la creşterea importurilor, consideră guvernatorul BNR. Domnia sa a arătat: "Investiţiile în continuare vor fi marea problemă a creşterii economice. Având în vedere volatilitatea pieţelor, o sursă relativ sigură de investiţii sunt fondurile europene. O temă de dezbatere: mai putem spera la investiţii mari de capital? Vorbim de ordinul miliardelor. Nu vorbim de 10-20-40-100 de milioane. Bursa noastră este cum este. Având în vedere proximitatea geografică nu cred că putem atrage investiţii de portofoliu importante. Nici în trecut nu am atras".

Stimularea consumului nu reprezintă o soluţie, în condiţiile în care lipsa capacităţilor de producţie ar duce la creşterea importurilor, ceea ce ar deteriora deficitul de cont curent, este de părere şeful Băncii Centrale.

• Ţările emergente au supracapacitate de producţie

În opinia lui Mugur Isărescu, ţările emergente dispun de o capacitate de producţie excedentară, care urmează să "explodeze" în perioada următoare. "În domeniul auto, de exemplu, există supracapacitate de 30-40%", a arătat domnia sa.

Guvernatorul BNR se înscrie în rândul celor care se aşteaptă la a treia revoluţie industrială. "Aceasta (n.r. a treia revoluţie industrială) vorbeşte despre o turnură dramatică pe care lumea o va suferi. Manufactura va fi bazată pe computer. Lumea începe să-şi facă maşina pe comandă, nu mai fac stocuri. Vom reveni spre pieţe, mesaj extraordinar. Costumele încep şi ele să fie făcute de un croitor electronic şi nu în serie", a explicat Mugur Isărescu. Şeful Băncii Centrale este de părere că, odată cu schimbarea comportamentului de consum şi întoarcerea către pieţe, supracapacităţile de producţie vor exploda, iar din acest motiv decidenţii nu ar trebui să mai mizeze foarte mult pe investiţii productive.

• Lucian Isar: România are caracteristici diferite faţă de blocul european

Ţara noastră prezintă o serie de caracteristici care o diferenţiază de majoritatea statelor europene, a declarat Lucian Isar, Ministrul Delegat pentru Mediul de Afaceri, în cadrul aceleiaşi conferinţe. O astfel de caracteristică este structura macroeconomică stabilă, iar cea de a doua constă în trăsături specifice economiilor emergente, a arătat domnia sa. Cel de al doilea element presupune o ineficienţă ridicată, care, rezolvată, poate stimula creşterea, importante resurse narturale, inclusiv cea umană, potrivit lui Lucian Isar.

Oficialul a arătat că migraţia externă a ţării noastre este generată, în principal, din tinerii care, astfel, au fost expuşi unor mijloace de producţie moderne, pe care le pot implementa acasă, în cazul în care găsesc oportunităţi care să îi determine să se întoarcă.

Utilizarea fondurilor europene necesită o nunanţare, pentru că acestea nu pot fi utilizate exclusiv potrivit planurilor de dezvoltare ale statelor, un plan de creştere bazat pe structuri de tipul aglomerărilor economice putând să genereze rentabilităţi superioare, a atras atenţia Lucian Isar.

Menţinerea taxei pe valoarea adăugată (TVA) la cote ridicate nu se justifică prin argumentul menţinerii predictibilităţii legislative, consideră domnia sa.

• Florin Cîţu: Exporturile înglobează un grad ridicat de importuri

Exportatorii nu doresc continuarea deprecierii monedei naţionale faţă de euro, din cauză că exporturile ţării noastre au un grad ridicat de importuri, ceea ce face ca deprecierea să majoreze costurile, potrivit analistului economic Florin Cîţu. Domnia sa a declarat că politicile economice nu pot influenţa prea puternic creşterea economică, dacă există prea multe frâne în funcţionarea sistemului privat. "Fără reforme structurale, deprecierea cursului şi scăderea inflaţiei nu pot influenţa prea mult performanţele economiei", consideră economistul. Inflaţia este dată de dinamica economiei, iar deprecierea cursului nu este neapărat corelată cu creşterea economică, o dovadă în acest sens fiind faptul că, în perioada 2009-2010, economia a scăzut, deşi leul s-a depreciat faţă de euro, a arătat Florin Cîţu.

• Aurelian Dochia: Nu mai putem miza pe intrări de capital ca în perioada 2002-2009

Ţara noastră nu mai poate să mizeze pe intrări de capital precum cele care au avut loc între anii 2002 şi 2009, este de părere analistul economic Aurelian Dochia, care consideră că, în aceste condiţii, ar fi ideal să putem miza pe economisirea internă, atrăgând, însă, atenţia că aceasta presupune o schimbare de comportament, care necesită timp.

În douăzeci şi trei de ani, ţara noastră a avut parte de două perioade de creştere economică şi de trei de scădere, a declarat domnia sa. "În perioada de creştere din 1993-1997, am experimentat toate măsurile de stimulare a economiei posibile, ceea ce a dus la dezechilibre foarte grave, pe care le-am plătit în perioada 1996-1997, când am fost nevoiţi să facem o serie de liberalizări", a arătat Aurelian Dochia, care a precizat că o parte importantă a şocurilor de atunci au fost resimţite de sistemul bancar.

Perioada de creştere 2000-2008 poate fi împărţită în două sub-perioade, este de părere economis-tul. Prima dintre acestea, cuprinsă între anii 2000 şi 2008 a reprezentat singura perioadă de creştere sus-tenabilă pe care ţara noastră a înregistrat-o de la căderea comunis-mului, creşterea competitivităţii şi intrările de capital având ponderi egale în generarea creşterii, potrivit lui Aurelian Dochia. Cea de a doua subperioadă de creştere, 2005-2008, s-a datorat acumulării excesive de capital, ceea ce s-a resimţit în corecţiile care au avut loc în anii care au urmat, a mai arătat analistul economic.

• Radu Graţian Gheţea: Volatilitate mare, predictibilitate mică

Situaţia economică din prezent se caracterizează printr-un grad ridicat al volatilităţii şi unul redus al predictibilităţii, este de părere Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC Bank şi al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). Statisticile arată că o majorare a dobânzii la depozite nu se traduce automat într-o creştere a soldurilor băncilor care iau astfel de măsuri, a arătat domnia sa.

Ţara noastră dispune de o lichiditate "mai mult teoretică", în condiţiile în care piaţa secundară nu funcţionează nu lucrează suficient de bine, a mai declarat bancherul.

Radu Graţian Gheţea consideră că economia noastră are suficiente elemente pentru a atrage investiţii din partea capitalului străin, cât şi a celui autohton, inclusiv în domeniul bancar, domnia sa enumerând aici agricultura, atragerea de fonduri europene şi nevoia de dezvoltare a infrastructurii.

• Ionuţ Dumitru: Economia s-a stabilizat, dar nu prea are combustibil să crească

Economia ţării noastre s-a stabilizat, însă nu prea dispune de resursele necesare pentru a creşte, a declarat Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank şi preşedintele Consiliului Fiscal. Ţara noastră are o serie de probleme nerezolvate, a căror soluţionare ar putea să ajute revenirea economică, este de părere domnia sa. Ionuţ Dumitru susţine importanţa creşterii eficienţei investiţiilor publice şi a absorbţiei fondurilor europene, în condiţiile în care resursele proprii sunt reduse.

Economistul atrage atenţia că bugetul pe acest an presupune o creştere accentuată a investiţiilor realizate din fonduri proprii, deşi presupune şi utilizarea de bani europeni. Investiţiile private au nevoie de un mediu predictibil, a explicat domnia sa, precizând că schimbările dese de legislaţie, precum cea cu privire la TVA, nu sunt de bun augur.