BNR CONTINUĂ RELAXAREA POLITICII MONETARE Măsuri excepţionale pentru situaţii excepţionale

Scăderea puternică a economiei, ajustarea abruptă a deficitului de cont curent şi încadrarea inflaţiei pe un trend descendent au forţat "mâna invizibilă" a Băncii Naţionale a României să relaxeze politica monetară pe toate cele trei fronturi pe care le are la dispoziţie.

Reducerea dobânzii de politică monetară de la 9,5% la 9% pe an, micşorarea ratei rezervelor minime obligatorii la pasivele în lei de la 18% la 15% şi de la 40% la 35% în cazul celor în valută sunt deciziile luate de Consiliul de Administraţie al BNR în şedinţa de ieri. Acestea reprezintă o modalitate prin care BNR doreşte să adapteze condiţiile monetare la ceea ce se întâmplă acum în economie, ne-au explicat surse din piaţa bancară. "Cu dobânzi rămase sus întăreşti condiţiile monetare din economie şi asta nu ajută", au adăugat aceleaşi surse.

Scăderea masivă a cererii şi a creditului au afectat semnificativ economia românească, care, în 2008, a cunoscut un avans important, dar, din păcate, bazat pe consum şi nu pe investiţii.

Mai mult decât atât, ajustarea abruptă a contului curent a dus economia foarte mult în jos, contracţia fiind mult mai mare decât s-au aşteptat unii analişti.

Economiştii din domeniul bancar se aşteptau ca BNR să continue relaxarea politicii monetare, în încercarea de a resuscita economia, dar, şi de data aceasta au fost luaţi prin surprindere de amplitudinea mişcării Băncii Centrale. Majoritatea analiştilor susţineau că Banca Centrală va opera o nouă reducere a dobânzii-cheie, iar unii mizau şi pe reducerea rezervelor (RMO) la pasivele în lei.

Laurian Lungu, managing partner în cadrul Macroanalitica, susţine că aveam nevoie de această mişcare a Băncii Centrale pentru că situaţia economiei este precară. "Nu cred că va avea un efect foarte mare în economie acum, creditarea nu se va relansa peste noapte, dar este un prim pas ce trebuie continuat deoarece politica monetară este, în continuare, foarte restrictivă", ne-a mai explicat Laurian Lungu.

• Scăderea RMO conduce la un plus de lichiditate de circa 9 miliarde lei

Reducerea ratei rezervelor minime obligatorii, atât la pasivele în lei cât şi la cele în valută, va elibera în piaţă o lichiditate de aproximativ 9 miliarde lei, după cum a explicat domnul Napoleon Pop, membru în Consiliul de Administraţie al BNR, potrivit agenţiei NewsIn.

"Nu avem calcule exacte, dar pentru pasivele în lei suma eliberată se ridică la aproximativ 4 miliarde lei, prin reducerea la 15%, iar suma totală este de aproximativ 9 miliarde lei", a precizat Napoleon Pop.

Lichiditatea suplimentară din piaţă ar trebui să conducă, treptat, la reducerea dobânzilor, întâi a celor de pe piaţa interbancară şi, ulterior, la ieftinirea creditelor.

De asemenea, decizia BNR de reducere a ratei RMO este în linie şi cu declaraţiile oficialilor Băncii Centrale, care au spus că, gradual, trebuie să mergem spre rezerve mai mici pentru a ajunge la standardele europene.

• Dobânda de politică monetară, redusă la 9%

În urma deciziei CA al BNR, dobânda de politică monetară revine la nivelul din perioada februarie - martie 2008, însă atunci BNR urmărea înăsprirea politicii monetare. Banca Naţională a realizat o primă mişcare de relaxare a politicii monetare în februarie, când a redus dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, la 10% pe an, ulterior operând o scădere de jumătate de punct procentual, până la 9,5% pe an.

De asemenea, în urma deciziei de ieri, de la 1 iulie 2009, vor scădea şi dobânzile la facilitatea de credit (lombard), de la 13,5% la 13% pe an, şi la facilitatea de depozit de la 5,5% la 5%, deoarece acestea sunt fixate la plus/minus 4 puncte procentuale faţă de nivelul dobânzii cheie.

Analiştii se aşteptau la reducerea dobânzii-cheie, din cauză că, potrivit acestora, scăderea de 6,2% din trimestrul întâi a Produsului Intern Brut reclama măsuri urgente de relansare economică.

Economistul Daniel Dăianu suşţine că mişcarea BNR este binevenită, dar atrage atenţia că "rămâne de văzut dacă băncile vor da drumul mai departe la lichiditate şi dacă acest lucru se va transpune şi în costul creditelor".

"Deciziile de ieri sunt un semnal că Banca Naţională nu este indiferentă la mersul economiei", a adăugat Daniel Dăianu.

Scăderea rezervelor minime obligatorii reflectă îngrijorarea BNR pentru contracţia economiei, consideră analiştii grupului Citi, care estimează contracţia cu 6% a PIB-ului în 2009. Aceştia mai susţin că rata dobânzii de politică monetară va ajunge, la finalul acestui an, la 7,25% şi apreciază că principalii factori de risc pentru perspectivele de coborâre a dobânzii-cheie sunt întreruperea abruptă a corecţiei deficitului extern şi eventuale presiuni puternice de depreciere a leului.

Banca Naţională a mai decis, ieri, şi utilizarea activă a operaţiunilor de piaţă (n.r. - REPO şi REVERSE REPO) în vederea gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar.