BNR: Ieftinirea energiei şi scăderea preţurilor la alimente au dus la reducerea inflaţiei în trimestrul al doilea mai mult decât s-a anticipat

Rata anuală a inflaţiei s-a redus în trimestrul II mai mult decât s-a anticipat, coborând la 4,94 la sută în iunie, de la 6,61 la sută în martie, în principal ca urmare a ieftinirii substanţiale a energiei, îndeosebi a gazelor naturale, sub influenţa modificărilor legislative aplicate începând cu aprilie 2024, precum şi pe fondul continuării scăderii dinamicii preţurilor alimentelor, au susţinut membrii Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României prezenţi la Minuta şedinţei de politică monetară din 7 august, conform unui comunicat de presă remis redacţiei.

La rândul ei, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a accentuat trendul descendent, inclusiv faţă de previziuni, reducându-se la 5,7 la sută în iunie, de la 7,1 la sută în martie 2024, în condiţiile în care încetinirea ritmului dezinflaţiei pe segmentul alimentelor procesate a fost însoţită de accelerarea acestuia pe segmentul mărfurilor nealimentare şi pe cel al serviciilor, ale căror dinamici anuale rămân însă ridicate, au subliniat membrii Consiliului.

În urma evaluării numeroşilor factori cu acţiune divergentă ce au continuat să afecteze comportamentul inflaţiei de bază în trimestrul II, membrii Consiliului au convenit că rolul major l-au deţinut şi în acest interval efectele de bază dezinflaţioniste şi corecţiile descendente ale cotaţiilor mărfurilor, care s-au atenuat ori sunt în epuizare ca influenţă în cazul alimentelor procesate, dar au devenit tot mai evidente la nivelul subcomponentelor non-alimentare. Acestora li s-au alăturat influenţele scăderii dinamicii preţurilor importurilor, precum şi cele venite din reintrarea pe o traiectorie uşor descrescătoare a aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt ale firmelor şi consumatorilor. În sens opus au acţionat moderat noile majorări de costuri unitare cu forţa de muncă consemnate în primele luni ale anului curent, transferate, cel puţin parţial, asupra unor preţuri de consum, inclusiv pe fondul unei cereri robuste de bunuri, au remarcat membrii Consiliului.

S-a sesizat, în acest context, că dinamica preţurilor de producţie din industrie pentru bunurile de consum a continuat să se reducă în trimestrul II, însă într-un ritm mult încetinit, inclusiv în condiţiile reaccelerării creşterii în termeni anuali a preţurilor bunurilor de folosinţă îndelungată. Totodată, anticipaţiile inflaţioniste pe termen mai lung ale analiştilor bancari au coborât doar marginal în interiorul intervalului ţintei în debutul semestrului II, iar puterea de cumpărare a consumatorilor a crescut în aprilie-mai, corespunzător evoluţiei ascendente a dinamicii salariului net real din acest interval, au semnalat membrii Consiliului.

În ceea ce priveşte poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că datele statistice revizuite recent indică o creştere cu 0,7 la sută a activităţii economice în trimestrul I 2024, mai modestă decât cea anticipată, evoluţie ce implică o restrângere a excedentului de cerere agregată şi în acest interval.

Totodată, conform noilor date, avansul în termeni anuali al PIB s-a redus semnificativ în primul trimestru al anului, la 0,5 la sută, de la 3,0 la sută în precedentele trei luni. S-a observat că evoluţia este atribuibilă în principal formării brute de capital fix, a cărei dinamică a înregistrat o scădere deosebit de amplă în acest interval, de la nivelul de două cifre foarte ridicat atins în trimestrul IV 2023, în timp ce consumul gospodăriilor populaţiei a continuat să îşi accelereze creşterea în raport cu perioada similară a anului trecut.

Evoluţia exportului net şi-a accentuat influenţa contracţionistă în trimestrul I 2024, pe fondul majorării uşoare a ecartului pozitiv dintre variaţia volumului importurilor de bunuri şi servicii şi cea negativă a volumului exporturilor. Deficitul balanţei comerciale şi-a mărit însă doar marginal dinamica anuală, iar cel de cont curent şi-a redus-o considerabil, dată fiind inclusiv accelerarea puternică a creşterii excedentului balanţei veniturilor secundare, în principal pe seama intrărilor de fonduri europene de natura contului curent, au remarcat membrii Consiliului.

În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că noile evaluări relevă o ameliorare a perspectivei inflaţiei în raport cu prognoza precedentă, mai cu seamă pe orizontul apropiat de timp, în condiţiile în care rata anuală a inflaţiei este aşteptată să coboare la finele anului curent şi în trimestrul I 2025 la valori semnificativ inferioare celor previzionate anterior, iar după o creştere temporară în trimestrul II 2025 să revină şi să se menţină uşor sub limita de sus a intervalului ţintei. Astfel, aceasta ar urma să scadă la 4,0 la sută în decembrie 2024, la 3,4 la sută în ultima lună a anului 2025 şi la 3,2 la sută la finele orizontului prognozei, comparativ cu valorile de 4,9 la sută, 3,5 la sută şi respectiv 3,4 la sută indicate de proiecţia precedentă pentru aceleaşi momente de referinţă, au evidenţiat membrii Consiliului.

S-a convenit că descreşterea va fi antrenată pe mai departe prioritar de factorii pe partea ofertei, a căror acţiune dezinflaţionistă va rămâne mai intensă pe termen scurt decât s-a previzionat anterior, sub impactul efectelor de bază dezinflaţioniste şi al modificărilor legislative în domeniul energiei aplicate începând cu luna aprilie. S-a sesizat, totodată, că efectele de bază dezinflaţioniste se vor manifesta cu precădere la nivelul subcomponentelor non-alimentare ale inflaţiei de bază, precum şi pe segmentele preţuri administrate şi combustibili, în timp ce mici efecte de bază de sens opus vor afecta în perspectivă apropiată dinamica preţurilor alimentelor procesate, care va cunoaşte astfel o inflexiune în trimestrul III 2024, inclusiv sub influenţa inversării traiectoriei cotaţiilor unor materii prime agroalimentare.

Incertitudini semnificative sunt însă asociate evoluţiei viitoare a preţurilor energiei şi alimentelor, în contextul modificărilor legislative din domeniu şi al secetei prelungite din acest an, precum şi perspectivei cotaţiilor ţiţeiului şi altor materii prime, în condiţiile escaladării tensiunilor geopolitice, au subliniat membrii Consiliului.

În acelaşi timp, s-a observat că presiunile inflaţioniste ale factorilor fundamentali sunt aşteptate să persiste pe întregul orizont de prognoză şi să se atenueze doar uşor în raport cu prima parte a anului curent şi cu prognoza precedentă, în condiţiile în care, după o mică restrângere în semestrul II 2024, excedentul de cerere va rămâne probabil aproape constant pe parcursul următoarelor şase trimestre, la o valoare semnificativă, marginal inferioară celei previzionate anterior. Totodată, dinamica anuală de două cifre a costului unitar cu forţa de muncă din sectorul privat este anticipată să-şi prelungească ascensiunea pe ansamblul anului curent şi să depăşească astfel nivelul în uşoară scădere prognozat anterior, au remarcat membrii Consiliului.

În schimb, evoluţia exportului net este aşteptată să redevină şi să rămână mai contracţionistă în 2024-2025 decât s-a anticipat anterior, dată fiind perspectiva creşterii relativ mai pronunţate a dinamicii volumului importurilor de bunuri şi servicii, în corelaţie cu decalajul de ritm dintre absorbţia internă şi cererea externă. În aceste condiţii, deficitul de cont curent îşi va stopa probabil corecţia descendentă ca pondere în PIB în 2024-2025 şi va rămâne astfel semnificativ deasupra standardelor europene, continuând să constituie o vulnerabilitate majoră şi să inducă riscuri la adresa inflaţiei, primei de risc suveran şi, în final, a sustenabilităţii creşterii economice, au subliniat membrii Consiliului.

În aceste condiţii, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută, de la 6,75 la sută; totodată, a hotărât reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută, de la 7,75 la sută, şi scăderea ratei dobânzii aferente facilităţii de depozit la 5,50 la sută, de la 5,75 la sută. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.