Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a definit conţinutul măsurilor de salvgardare ce pot fi impuse în cadrul procesului de finalizare a liberalizării progresive a tranzacţiilor de capital. Acestea urmează să fie transpuse în reglementări ale băncii centrale.
Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, nu a dorit să precizeze în ce constau aceste măsuri definite de Banca Naţională. Domnia sa ne-a precizat că "măsurile de salvgardare nu pot fi date publicităţii înainte de publicarea în Monitorul Oficial".
Măsurile de salvgardare ar putea fi activate în situaţia apariţiei unor fluxuri excesive de capital pe termen scurt, dacă magnitudinea lor ar genera dezechilibre ale balanţei de plăţi sau ar conduce la perturbări severe ale politicii monetare şi de curs, reflectate, în special, în variaţii substanţiale ale lichidităţii interne.
O soluţie propusă de unii analişti este cea adoptată de Chile. În momentul în care un nerezident depune banii într-un cont la o bancă comercială, atunci este creat un alt depozit la BNR. Dacă persoana respectivă pleacă din ţară mai devreme de o anumită perioadă de timp (de exemplu, şase luni sau un an), atunci pierde banii din depozitul creat la Banca Naţioală. În Chile, depozitul creat la banca centrală era de 30% din contul iniţial.